Deputatul AUR Adrian Costea vine, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare, cu un proiect de lege care vizează modificarea substanțială a definiției unei infracțiuni din Codul penal ce ar trebui să sensibilizeze alegătorii. Este vorba despre un proiect de lege, denumit PLX 614.2024, pentru completarea articolului 222 din Codul penal.
În expunerea de motive care însoțește acest demers legislativ, Adrian Costea precizează că propunerea legislativă în discuție „introduce în legislația penală românească necesitatea, apărută în urma unor evenimente nefaste din ultimii ani din societate, de sancționare a fenomenului infracțional consacrat atât în cultura populară, cât și în limbajul de specialitate, sub denumirea generică de «grooming», termen tradus prin «îngrijire și ocrotire» și care desemnează acțiunea potențialilor agresori sexuali de minori, prin care încearcă, în faza inițială a racolării, într-o manieră insidioasă, câștigarea încrederii victimei lipsite de discernământ, printr-o atitudine protectoare”.
Astfel, susține autorul, prezentul proiect legislativ „este un apel cât se poate de serios și responsabil la conștientizare a insecurității mediului virtual la care se expun copiii, odată cu accesul la rețelele de socializare, medii în care pot fi abordați, amăgiți și, ulterior, racolați de către indivizii cu tulburări de comportament pedofil”.
Pedeapsa ar pleca de la 6 luni de închisoare
Potrivit deputatului AUR Adrian Costea, actuala legislație „nu acoperă metodele din ce în ce mai sofisticate de manipulare ale prădătorilor sexuali, șlefuite în mediul online”.
„Este momentul nu doar pentru armonizarea legislației românești cu legislațiile altor state, cu societăți și autorități poate mai evoluate din punct de vedere moral, hotărâte să accepte și să admită pericolul grooming-ului, cu și pentru că situația din România impune schimbări legislative în favoarea protecției minorilor”, susține autorul acestei inițiative.
Ei, bine, proiectul prevede ca, în Codul penal, să se regmenenteze că „fapta persoanei majore de a iniția o relație de prietenie, precum și de a promite îngrijire, ocrotire, cadouri sau sume de bani unei persoane care nu a împlinit vârsta de 16 ani, în scopul săvârșirii unui act dintre cele prevăzute la articolele 218 - 219 indice 2 sau la articolul 374 (din Codul penal - n.red.) se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, atunci când propunerea a fost făcută prin mijloacele de transmitere la distanță”.
Faptele prevăzute la articolele 218 - 219 indice 2 și 374 Cod penal, la care se referă această propunere de completare a legislației, vizează infracțiunile de viol, agresiune sexuală și pornografia infantilă.
Fapta, incriminată chiar dacă victima simulează minoratul
În continuare, propunerea legislativă vrea să introducă în legislația penală reglementarea potrivit căreia „dacă în cazul acestei fapte, persoana majoră solicită, inclusiv atunci când propunerea a fost făcută prin mijloacele de transmitere la distanță, persoanei care nu a împlinit vârsta de 16 ani să mențină secretă sau discretă relația de prietenie, îngrijirea, ocrotirea, cadourile sau sumele de bani oferite, limitele speciale ale pedepsei se majorează cu o treime”. Adică, în acest caz, pedeapsa ar fi închisoarea de la 8 luni la 4 ani sau amendă.
Cea mai interesantă modificare propusă însă este cea prin care deputatul AUR vrea să introducă în Codul penal reglementarea potrivit căreia, cu aceeași pedeapsă sporită cu o treime „se sancționează și faptele săvârșite împotriva unei persoane majore care se prezintă drept minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani sau care simulează, în mod credibil, un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani, inclusiv atunci când propunerea (de prietenie, ocrotire, îngrijire - n.red.) a fost făcută de potențialul agresor prin mijloacele de transmitere la distanță”.
Acest proiect de lege nu a întâmpinat prea multe obstacole din partea entităților avizatoare. Spre exemplu, Consiliul Economic și Social a decis să avizeze, fără nicio altă observație, această inițiativă legislativă. Pe de altă parte, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, la rândul său, proiectul de lege, dar cu unele observații legate de redactarea textului.
În schimb, în punctul de vedere transmis de Consiliul Superior al Magistraturii, lucrurile au devenit mai accentuate. Comisia de evaluare a CSM a apreciat, cu acest prilej, că proiectul de lege urmărește reglementarea unei variante asimilate, persoana vizată de infractorul pedofil nefiind un minor, ci o persoană care pretinde că este un minor sau care simulează în mod credibil un minor care nu a împlinit vârsta de 16 ani.
„Această variantă normativă se abate de la obiectul juridic special al infracțiunii, întrucât săvârșirea unei asemenea fapte nu se răsfrânge asupra unui minor, ci asupra unui major”, arată avizul CSM. Concret, se apreciază că este foarte greu de dovedit că respectivul major a avut o atitudine simulată credibilă, care să-i inducă potențialului agresor sexual convingerea că este vorba despre un minor care nu a împlinit 16 ani, lucru esențial pentru un procuror care instrumentează un asemenea caz să poată folosi acest lucru ca probă în procesul penal.
Inițiatorul a încercat să-și amendeze, fără succes, propria lege
Proiectul a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului. Aici, Comisia pentru Drepturile Omului a emis un aviz negativ. Iar odată intrat în dezbaterea Comisiei Juridice, inițiatorul a introdus mai multe amendamente, toate respinse. În final, Comisia Juridică a remis Plenului Senatului un raport de respingere.
La data de 21 octombrie, legea a intrat la vot în Senat, fiind respinsă. Din cei 96 de parlamentari prezenți, 81 au votat pentru adoptarea raportului de respingere. Au fost 19 senatori PNL, 41 de la PSD, 4 de la UDMR, un neafiliat și 13 de la USR. Împotriva raportului de respingere și pentru adoptarea proiectului de lege au votat 12 aleși, dintre care 11 de la AUR și senatoarea PNL Claudia Banu. Au mai existat și trei abțineri, dintre care două din partea unor senatori AUR, la care se adaugă cea a unui senator neafliat.
În data de 28 octombrie, legea a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este forul decizional. Comisia Juridică are termen să depună raportul final până pe data de 14 noiembrie.