Prima dată, Comisia Europeană transmitea acest avertisment în februarie 2018, atunci când economia națională „duduia” pe modelul hiperconsumului și în cvasiabsența unor investiții majore și a unor cheltuieli de capital publice care să genereze un circuit sănătos al banilor în economie. Vreo doi ani mai târziu și pe fondul șocului economic provocat de pandemie, unii analiști comparau economia României cu „un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forțată”. Iată că, în plină vară a lui 2022 și în contextul unei pronunțat risc de recesiune globală, „radarul economic” al Comisiei Europene ne avertizează din nou cu privire la aterizarea forțată, chiar dacă nu mai folosește explicit această sintagmă.
În primul trimestru al anului 2022, economia României a surprins printr-o tendință ascendentă, cu o creștere a PIB-ului real de 5,2 %. Potrivit experților de la Bruxelles, acest rezultat pozitiv se explică printr-o creștere semnificativă a formării brute de capital fix și a consumului privat, în timp ce exporturile nete au avut o contribuție negativă. Această creștere, considerată a fi „robustă”, a fost susținută de majorarea salariilor, care au ținut atunci pasul cu inflația, și de eliminarea treptată a restricțiilor legate de COVID. Datorită acestui prim trimestru foarte puternic, creșterea PIB-ului pentru întregul an 2022 a fost revizuită de Comisie în sens ascendent, fiind estimată la 3,9 %.
Dar anul următor (2023) va fi anul reculului, asta dacă nu cumva un puternic șoc extern (o cădere de amploare a economiei mondiale) va grăbi lucrurile și mai mult în sens negativ.
Pentru 2023, Comisia Europeană menționează o încetinire a ritmului de creștere a economiei românești la 2,9 %, în rezonanță cu perspectivele de creștere economică mai lentă la nivel mondial și la nivelul UE.
Consumul privat și investițiile vor fi principalii factori de creștere, iar exporturile nete vor acționa ca o frână asupra PIB-lui, adâncind deficitul comercial.
Invadarea Ucrainei de către Rusia a adus presiuni suplimentare: inflație masivă în energie și la produsele alimentare de bază. Analiștii Comisiei preconizează că activitatea economică din restul anului va fi modestă, în pofida unui sezon turistic de vară promițător. Potrivit estimărilor, în 2023, creșterea economică trimestrială se va accelera pe fondul rezilienței pieței forței de muncă, al moderării inflației, al sprijinului din partea Mecanismului de redresare și reziliență și al volumului încă mare de economii excedentare.
Dar nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariția pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei, la pachet cu o creștere suplimentară a inflației și cu frânarea creșterii economice. Pentru 2023 Comisia Europeană a revizuit considerabil previziunile în sens descrescător, umbrite fiind de un grad ridicat de incertitudine și de riscuri de evoluție negativă.
Iar economia României, fără să fi apucat măcar „să decoleze”, e amenințată din nou de o „aterizare forțată”.