În Bucureşti şi în majoritatea oraşelor din ţară, proprietarii de clădiri sau spaţii comerciale au obligaţia să înlăture zăpada de pe trotuare în perimetrul clădirilor pe care le deţin, în maximum 24 de ore de la încetarea ninsorii, riscând altfel amenzi între 500 şi 2.000 de lei. O altă lege, însă, le interzice cetăţenilor care îşi deszăpezesc curţile, trotuarele sau automobilele să arunce zăpada pe spaţiul carosabil, amenzile în aceste cazuri fiind cuprinse între 100 şi 350 de lei. Potrivit regulamentelor locale, depozitarea zăpezii degajate trebuie făcută la marginea trotuarului, aceasta urmând să fie ridicată de operatorii de salubritate. În Bucureşti, însă, lucrurile nu au mers ca la carte, după ninsorile abundente de duminică. Stratul de zăpadă depusă în Capitală s-a ridicat şi la 25 de centimetri, un volum suficient de mare pentru ca deplasarea acesteia pe marginea trotuarului să fie o sarcină dificilă pentru asociaţiile de proprietari. Pe de altă parte, firmele responsabile cu deszăpezirea au ridicat doar sporadic mormanele de zăpadă formate pe marginea trotuarelor de cetăţenii care au dat la lopată. Potrivit Primăriei Municipiului Bucureşti, s-a încărcat zăpada doar în Sectorul 1 (42 de cami oane), în zona Tineretului din Sectorul 4 şi în zona Rahova din Sectorul 5. În sectoarele 2, 3 şi 6 zăpada îngrămădită pe marginea trotuarelor nu a fost ridicată deloc. Până în 2010 zăpada curăţată de pe drumuri era aruncată în râul Dâmboviţa, în Bucureşti. Acest lucru este interzis, în prezent, dat fiind că zăpada ridicată de pe drumuri are un grad ridicat de toxicitate. Astfel, troienele trebuie încărcate în camioane şi depozitate în spaţii unde apa rezultată din topire să nu se poată infiltra în sol, ci să ajungă în sistemul de canalizare.
Maşinile se ridică şi se pun la loc după ce s-a curățat
Un alt motiv pentru care trotuarele rămân înzăpezite şi impracticabile ţine de automobilele parcate pe marginea acestora (unde ar trebui depozitată zăpada). În Bucureşti, primăriile de sector au primit interdicţia de a ridica maşinile parcate ilegal, anul trecut. Planurile de deszăpezire permit totuşi ridicarea maşinilor, însă operatorii sunt obligaţi să le pună la loc, după ce locul de dedesubt a fost curăţat de zăpadă. Operaţiunea este însă una dificilă – automobilele sunt legate cu un sistem de curele şi ridicate cu ajutorul unei macarale pentru a se putea interveni dedesubt. Operatorul autorizat să facă astfel de intervenţii în Sectorul 2, de exemplu, nu a făcut nicio astfel de operaţiune.
Cetăţenii riscă să primească amenzi şi în cazul în care nu îndepărtează ţurţurii formaţi pe imobilele în care locuiesc. Dacă operaţiunea de îndepărtare a ţurţurilor este potenţial periculoasă, însă, cetăţenii pot suna la 112 şi cere intervenţia pompierilor.
În continuare, sunt probleme cu arterele secundare, cu staţiile şi refugiile RATB, trecerile de pietoni, trotuarele. Răzvan Sava, primarul Capitalei
După încetarea ninsorii de duminică s-a intervenit pe străzile din Capitală cu 358 de utilaje de deszăpezire şi 432 de operatori manuali. Trotuarele, însă, au rămas înzăpezite.
Modelul suedez de deszăpezire în oraşe
Iarna trecută, când Bucureştiul întâmpina probleme similare, ambasada Suediei oferea Primăriei Capitalei exemplul oraşului suedez Karlskoga. Acolo primăria are ca priorităţi în materie de deszăpezire trotuarele, pistele de biciclişti şi culoarele pentru mijloacele de transport în comun. Un prim rezultat a fost că numărul spitalizărilor cauzate de căzături pe gheaţă s-a redus cu două treimi. „Un automobil se deplasează mai uşor pe zăpadă decât un pieton. Trotuarele, staţiile de autobuz şi pistele de biciclete au fost curăţate mai întâi, fiind lăsate la urmă drumurile principale. Aceste schimbări pot fi făcute fără costuri suplimentare şi este de aşteptat să scadă şi numărul de spitalizări", sugera ambasada.