Lovitură după lovitură, în plină campanie electorală, în care subiectul rostogolit de anumiți candidați la funcția prezidențială este justiția și statul de drept, cu săgeți otrăvite aruncate în discursurile politice către PSD și către fostul lider al acestui partid, Liviu Dragnea.
Ținta pe care s-a ridicat întregul eșafodaj al acestor mesaje este pe cale să iasă din pușcărie în scurt timp și, mai mult, este previzibil ca tot dosarul pentru care a fost judecat și condamnat să se autodistrugă și, odată cu el, și credibili tatea celei mai înalte instanțe judecătorești din România - Înalta Curte de Casație și Justiție. Asta, deoarece, dacă în cazul acuzațiilor pe care le-au pus în sarcină lui Dragnea lucrurile sunt mai mult decât discutabile în cazul modului în care acest dosar a fost judecat, atât la fond, cât și la apel, lucrurile sunt mai mult decât clare.
Dragnea a fost judecat și condamnat ilegal. O spune, în două rânduri, Curtea Constituțională și, nu în ultimul rând, o arată, negru pe alb, o hotărâre a Curții de Apel București. Ilegalitatea descoperită de Curtea de Apel București care se petrece, chiar anul acesta, la completurile de 5 judecători de la Înalta Curte, se perpetuează, ea există și în acest moment și devoalează o situație mai mult decât incredibilă. Toate actele cu caracter normativ prin care s-au înființat, în luna ianuarie, completurile de 5 judecători, sunt lovite de nulitate, deoarece nu pot produce efecte juridice, întrucât nu au fost publicate în Monitorul Oficial al României, așa cum prevede legea, pentru a putea deveni operabile. Indiferent dacă, la apel, ÎCCJ ar putea desființa decizia Curții de Apel, în niciun caz nu va putea desființa legea, efectul este unul devastator pentru activitatea justiției din România.
Avocații lui Liviu Dragnea au toate șansele să-și scoată clientul din penitenciar chiar înainte de finalizarea campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale. Și, în baza motivelor pentru care ar putea reuși acest lucru, condamnarea fostului lider PSD ar putea să fie nu doar desființată, ci, mai mult, faptele de care este acuzat urmează să fie prescrise, începând de anul viitor.
Apelul s-a judecat fără... bază legală
Fostul judecător și membru al CSM Adrian Toni Neacșu, unul dintre apărătorii din Dosarul „Angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman”, a analizat motivarea hotărârii recente pronunțate de Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Curții de Apel București, care i-a dat câștig de cauză Cameliei Bogdan, judecătoarea exclusă de două ori din magistratură, în legătură cu nulitatea unei Hotărâri a Secției de Judecători de la CSM care a stat la baza emiterii a două Hotărâri ale Colegiului de Conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care au fost constituite, anul trecut și anul acesta, completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ce a descoperit avocatul este dincolo de limita imaginației. „Este vorba despre motivarea sentinței civile nr. 516/2.10.2019 a CA București, prin care, la solicitarea reclamantei Camelia Bogdan, s-a dispus anularea Hotărârii nr. 1535/2018 a CSM - Secția pentru judecători și a Hotărârilor nr. 179/2018 și nr. 2/2019 ale Colegiului de Conducere a ÎCCJ. Prin aceste ultime hotărâri ale Colegiului de Conducere a ÎCCJ au fost constituite completele de judecată de 5 judecători de la ÎCCJ pentru anul 2019, inclusiv cel care a pronunțat decizia în apel în cazul Liviu Dragnea. Potrivit instanței de contencios administrative, hotărârile anulate sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ care, pentru a produce efecte, trebuiau obligatoriu publicate în Monitorul Oficial. Potrivit art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, actele administrative cu caracter normativ intră în vigoare doar de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial, până atunci ele neexistând juridic și neputând produce nici un efect”, arată Adrian Toni Neacșu, citând din motivare.
“Ca totul să fie frumos până la capăt, Curtea Constituțională însăși (Decizia nr 685/7.11.2018, paragrafele 127 și 142) stabilește că hotărârile Colegiului de Conducere a ÎCCJ în ce privește completele de 5 sunt acte administrative unilaterale cu caracter normativ. Concluzia e simplă, completele de 5 judecători de la ÎCCJ pentru anul 2019 nu sunt constituite în baza legii, caz evident de contestație în anulare. Până la soluționarea contestațiilor în anulare pe care le voi depune pentru clienții mei, ironia va face să încerc să fiu partener de susțineri juridice (prin intervenție, desigur) cu doamna Camelia Bogdan, în cadrul soluționării recursului declarat de ÎCCJ împotriva deciziei CAB”, mai arată Adrian Toni Neacșu.
După ce au încălcat legea, au mai încălcat-o o dată
Se poate constata, astfel, că, în cazul lui Liviu Dragnea, Completul Penal 2-2018 de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, constituit, în baza unei Hotărâri a Colegiului de Conducere a ÎCCJ de la finalul anului trecut, funcționează ilegal, fiind, astfel, lovit de excepția nulității absolute.
Acest complet a judecat, ilegal, de la sfârșitul anului trecut (mai exact din data de 19 decembrie 2018) și până a doua zi după alegerile europarlamentare, apelul formulat de inculpații din dosarul „DGASPC Teleorman”, pronunțând, tot ilegal, Sentința Penală nr. 142 din data de 27 mai 2019, când fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind una definitivă.
Este absolut incredibil că un complet de 5 judecători de la ÎCCJ, constituit după ce Curtea Constituțională a stabilit că cel anterior, denumit Completul Penal de 5 Judecători 1-2018, a fost constituit cu încălcarea legii, a fost, de asemenea, alcătuit ilegal. Reamintim că, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de Conducere a ÎCCJ, începând cu anul 2014, prin care, la nivelul instanței supreme, au fost constituite completurile de cinci judecători, cu încălcarea prevederilor legale, în sensul că doar patru din cei cinci judecători erau trași la sorți, în timp ce al cincilea era pus cu mâna. Ca atare, conform deciziei CCR, toate hotărârile și sentințele pronunțate de aceste completuri sunt lovite de nulitate absolută, însă, pentru că legea este restrictivă, doar cauzele aflate pe rol sau cele finalizate și pentru care s-au publicat motivările în termenul de 30 de zile au mai putut fi atacate cu căi extraordinare de atac. Acesta este și motivul pentru care mai multe persoane condamnate definitiv anul trecut, printre care și Elena Udrea, au reușit suspendarea executării pedepselor, urmâd să se judece contestațiile lor în anulare. Dosarul lui Liviu Dragnea nu era finalizat la momentul în care s-a emis această decizie a CCR. A fost, însă, finalizat, după ce s-a constituit alt complet, în condiții ilegale, ceea ce conduce, prin extensie, la desființarea soluției.
Sentința de la fond devine sul de hârtie igienică
Dacă efectele devastatoare ale Curții de Apel București nu sunt destul de evidente în raport cu modul în care s-a efectuat cercetarea judecătorească, în faza apelului, în dosarul „DGASPC Teleorman”, Curtea Constituțională lovește direct în moalele capului, printr-o nouă motivare, Înalta Curte de Casație și Justiție. Săptămâna trecută, mai exact joi, 10 octombrie 2019, a fost publicată în Monitorul Oficial al României Decizia CCR nr. 417, pronunțată în data de 3 iulie 2019, prin care a fost admisă existența unui nou conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de Conducere a ÎCCJ emise - atenție! - începând cu anul 2003 și până în luna ianuarie a anului 2019, prin care s-a decis constituirea completurilor penale de trei judecători, cu încălcarea prevederilor articolului 29 din Legea nr. 78/2000.
Un astfel de complet, constituit ilegal, conform deciziei definitive și general obligatorii a Curții Constituționale, este și Completul penal Fond 2 AP care, la data de 21 iunie 2018, a pronunțat Hotărârea nr. 377/2018, prin care Liviu Dragnea a fost condamnat în dosarul DGASPC, hotărârea rămânând definitivă în condițiile ilegale descrise mai sus.
Ce spune CCR în motivarea care desființează inclusiv judecata pe fond a acestui dosar?
„Prin neconstituirea completurilor specializate în domeniul judecării, în primă instanță, a infracțiunilor reglementate de Legea nr. 78/2000, Înalta Curte de Casație și Justiție a încălcat prevederile art. 29 din Legea nr. 78/2000, astfel încât completurile care s-au considerat competente să judece astfel de cauze nu au fost constituite potrivit legii”. În acest sens, mai arată CCR, devin aplicabile cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, în sensul că toate cauzele aflate pe rol sau cele care se află în termenul exercitării căilor de atac urmează să fie rejudecate la fond, de un complet legal constituit, conform legii, în baza articolului 421, punctul 2, litera „b” din Codul de procedură penală. Adică în baza prevederii care arată că „se desființează sentința primei instanțe și se dispune rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată pentru motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc (…) atunci când există cauzele de nulitate absolută”.
În 2018, completul care l-a condamnat, la fond, pe fostul lider al PSD a fost format ilegal. În 2019, completul de apel care a pronunțat sentința definitivă nu există, din punct de vedere juridic.
Judecătorii care vor lua dosarul de la zero nu vor putea decât să decidă achitarea
În situația mai mult decât previzibilă în care avocații lui Liviu Dragnea vor depune la Înalta Curte de Casație și Justiție, în perioada imediat următoare, o contestație în anulare, dar și o cerere de revizuire a sentinței prin care acesta a fost condamnat, definitiv, în data de 27 mai 2019, la 3 ani și jumătate de închisoare cu executare, fostul lider al PSD nu va mai avea cum să fie judecatpentru acuzațiile pentru care a fost trimis în judecată de procurorii lui Kovesi.
Iată de ce. Liviu Dragnea a fost trimis în judecată (ne referim aici strict la faptele pentru care a fost condamnat atât în 2018, în primă instană, cât și în apel, în mai 2019) pentru instigare la abuz în serviciu, unde, la individualizarea pedepsei, s-a folosit un articol din Legea 78/2000, care prevede majorarea cu o treime a pedepsei prevăzute pentru aceeași infracțiune în Codul Penal. Astfel, dacă, pentru abuz în serviciu, conform Codului penal, pedeapsa maximă este de 7 ani de închisoare, intrând sub incidența articolului 32 indice 1 din Legea 78/2000, limita maximă de pedeapsă ajunge la 9 ani și aproximativ patru luni. La condamnarea definitivă din luna mai a anului curent, judecătorii au concluzionat că faptele pentru care Dragnea a fost trimis în judecată au fost unele în formă continuată, săvârșite începând cu anul 2006 și până în 2012, când fostul lider PSD nu a mai ocupat nici funcția de președinte al Consiliului Județean Teleorman, nici funcția de președinte al Organizației Județene a PSD Teleorman.
Astfel încât, prescripția generală a răspunderii penale curge de la data înfăptuirii utimului act de natură penală invocat de procuratură.
Astfel, limita maximă de pedeapsă de 9 ani și 4 luni intră sub efectele articolului 154, alineat 1, litera „b” Cod penal, care stipulează că, atunci când legea prevede, pentru infracțiunea săvârșită, pedeapsa închisorii mai mare de zece ani, dar care nu depășește zece ani, termenul de prescripție a răspunderii penale este de 8 ani.
Ce înseamnă acest lucru pentru Liviu Dragnea, dacă procesul va fi rejudecat, fie de la zero – adică de la fond -, fie de la apel? Că în 2020 faptele pentru care a fost trimis în judecată și condamnat de către două completuri constituite ilegal de la Înalta Curte de Casație și Justiție se vor prescrie la momentul în care un complet, de această dată legal constituit, va rejudeca dosarul.
Doi magistrați lucizi. Însă minoritari
Este important de menționat, totuși, că, în ciuda modului în care a fost judecat acest dosar, au existat doi membri ai completurilor de la fond și de la apel care s-au distanțat de opiniile majoritare ale colegilor lor, opinii care, iată, sunt desființate de Curtea Constituțională și de Curtea de Apel București. În minuta care a însoțit hotărârea din 2018, când s-au pronunțat, pe fond, condamnările în dosarul „DGASPC Teleorman”, a existat o opinie separată a unuia dintre cei trei judecători care, în ceea ce-l privește pe Liviu Dragnea, a stabilit că se impune achitarea, pentru infracțiunea de instigare la abuz în serviciu, „în temeiul articolului 16, alineat 1, litera «c» Cod procedură penală”. Adică „acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare, nu mai poate fi exercitată dacă nu există probe că persoana a săvârșit infracțiunea”.
La apel, unul dintre membrii completului de 5, chiar și ilegal constituit, a opinat pentru „desființarea sentinței de la fond, integral, și trimiterea cauzei la Secția Penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru rejudecare, de către un complet specializat, conform dispozițiilor articolului 29 din Legea nr. 78/2000”.