În cadrul noilor orientări, se va acorda o atenție sporită proiectelor de investiții pentru dezvoltarea infrastructurii de hidrogen și de stocare a carbonului. Proiectele selectate vor trebui să ajute țările UE să se îndepărteze de utilizarea combustibililor fosili solizi, cum ar fi cărbunele, lignitul, turba și șisturile bituminoase. România a făcut ieri primul pas în această direcție, semnând împreună cu Polonia, Slovacia şi Ungaria un acord pentru dezvoltarea regională a unei reţele de hidrogen.
Proiectele care reutilizează infrastructura existentă de gaze naturale pentru transportul hidrogenului și stocarea carbonului vor fi eligibile pentru a primi asistență financiară din partea UE până la 31 decembrie 2027. Hotărârea prin care se propune introducerea unor noi reguli pentru selectarea proiectelor energetice în vederea finanțării a fost aprobată de Parlamentul European cu 410 voturi pentru, 146 împotrivă și 72 abțineri. Ea va trebui acum să fie adoptată de Consiliul Europei, după care va fi publicată în Jurnalul Oficial.
„Realitatea tragică de astăzi a războiului din Europa și nivelul dramatic de scăzut al securității energetice al Uniunii Europene demonstrează că, de ani de zile, UE a făcut greșeli grave în evaluarea nevoilor sale, inclusiv în ceea ce privește infrastructura energetică transeuropeană”.
Zdzisław Krasnodębski, europarlamentar
Rețea comună de transport a hidrogenului
Operatorii sistemului de transport al gazelor naturale din România, Polonia, Slovacia şi Ungaria au semnat ieri, la Budapesta, un acord pentru dezvoltarea regională a unei reţele de hidrogen. Companiile naționale de transport al gazelor din cele patru țări (Transgaz din România, Gaz-System din Polonia, Eustream din Slovacia şi FGSZ din Ungaria) au stabilit astfel un parteneriat strategic, urmând ca până în 2025 să fie realizat un studiu de fezabilitate privind oportunitatea construirii rețelei comune de hidrogen. Inițiativa rămâne deschisă și altor țări care vor să participe la acest proiect regional.
Coridoarele identificate de Transgaz
Compania Transgaz are deja prevăzută în strategia sa de dezvoltare integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii scăzute de carbon în sistemul de transport gaze naturale. În urma unei analize preliminare, în vederea stabilirii „coloanei vertebrale” a Sistemului Național de Transport (SNT), au fost identificate 11 culoare care pot să fie incluse în sistemul european de transport al hidrogenului. Acestea sunt:
1. Culoarul conductelor de tranzit (prin utilizarea unei conducte);
2. Culoarul Marea Neagră – Podişor;
3. Culoarul Giurgiu – Podişor – Jupa – Nădlac (Culoarul BRUA);
4. Culoarul Oneşti – Gherăeşti – Leţcani – Ungheni (Republica Moldova);
5. Culoarul Petrovaselo – Comloşu Mare (Serbia);
6. Culoarul Jupa – Prunişor;
7. Culoarul Isaccea – Oneşti
8. Culoar Siliştea – Bucureşti;
9. Culoarul Oneşti – Coroi – Haţeg;
10. Culoarul Coroi – Medieşu Aurit;
11. Culoarul Podişor – Coroi;
Interconectarea cu toți vecinii
Culoarele propuse pentru transportul hidrogenului asigură interconectarea cu toate statele vecine României, respectiv Ungaria, Serbia, Bulgaria, Ucraina și Republica Moldova și, totodată, oferă accesul la depozitele de înmagazinare gaze naturale existente.
Lungimile acestor culoare propuse sunt de aproximativ:
– 1.683 km pentru culoarele în care sunt realizate conducte relativ noi care pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen, cu investiții relativ reduse, care ulterior pot să fie transformate în culoare de transport hidrogen pur;
– 1.132 km pentru culoarele în care se pot transporta amestecuri de gaze naturale cu hidrogen (sau hidrogen pur) numai cu investiții majore;
Volumele de gaze naturale care pot să fie transportate de aceste culoare sunt de :
–4,4 miliarde mc/an spre/dinspre Ungaria
–1,5 miliarde mc/an spre/dinspre Bulgaria (Ruse)
–6,0 miliarde mc/an spre/dinspre Bulgaria (Negru Vodă)
–1,6 miliarde mc/an spre/dinspre Serbia
–2,2 miliarde mc/an spre/dinspre Republica Moldova
– 12 miliarde mc/an spre/dinspre Ucraina
Cât hidrogen se poate transporta
În cazul în care pe aceste culoare de transport se vehiculează amestec cu 10% (volum) hidrogen (amestecul optim), atunci cantitatea totală de hidrogen care se poate transporta este de:
– 39.600 tone H2/an spre/dinspre Ungaria;
– 13.500 tone H2/an spre/dinspre Bulgaria (Ruse);
– 54.000 tone H2/an spre/dinspre Bulgaria (Negru Vodă);
– 14.400 tone H2/an spre/dinspre Serbia;
– 19.800 tone H2/an spre/dinspre Republica Moldova;
– 108.000 tone H2/an spre/dinspre Ucraina;
400 milioane de euro prin PNRR
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență se are în vedere dezvoltarea unei infrastructuri regionale de gaz natural (transport, distribuție, stații de comprimare) într-o regiune slab conectată la gaz natural, capabilă să preia hidrogen și alte gaze decarbonate (bio-metan etc.) în proporție de până la 10% din capacitate. Realizarea acestui proiect este estimată la 400 milioane de euro. „Din estimările noastre preliminare, ținând cont de faptul că regiunea Oltenia este cea mai slabă regiune conectată la infrastructura de distribuție de gaz natural, cu județe precum Mehedinți și Dolj unde racordarea este aproape inexistentă, propunem ca regiunea pilot pentru implementarea acestei rețele inteligente a viitorului, cu emisii scăzute de carbon, să fie Oltenia”, se arată în PNRR.
4.000 km de conducte inteligente
Din bugetul alocat se pot realiza aproximativ 4.000 km de conducte inteligente cu 160.000 de racorduri cu sistem de măsură inteligent, dar trebuie precizat că aceste costuri au fost estimate cu circa un an în urmă. Pentru a acoperi necesarul de injecție de până la 10% H2 în rețeaua inteligentă de gaze, va fi nevoie de o cantitate de circa 9.500 H2 verde, prin folosirea unor electrizoare ce vor fi alimentate cu circa 580 GWh energie electrică produsă din surse regenerabile (fotovoltaic, hidro și eolian).