Sub umbrela deciziei Curții Constituționale care a scos SRI din jocul supravegherii cu mijloace tehnice și operative a mandatelor, DIICOT se întărește cu structuri noi care au în competență infracțiunile de terorism și cele contra securității naționale. Ordinul Ministrului Justiției pentru modificarea Regulamentului de organizare și funcționare a DIICOT este în dezbatere publică din 13 iunie. Lectura referatului de aprobare și a proiectului de ordin ministerial arată că ne aflăm în fața unui mini-PATRIOT ACT.
Pentru punerea în aplicare a Deciziei 51/2016 a Curții Constituționale, Guvernul a suplimentat prin Ordonanță de Urgență statul de funcții al DIICOT cu 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară. Referatul la care ne referim arată că ,,astfel, s-a creat cadrul legal pentru ca DIICOT să aibă o structură de poliție judiciară, pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică”, cei 40 de ofițeri și agenți urmând a fi detașați de la Ministerul de Interne. Unde vor fi plasați nou-veniții?
Morișca marii reorganizări
Pentru acordarea noii sarcini, care este definită de legiuitor ca o activitate tehnică, apar în ordinul Ministrului Justiției o serie de reorganizări mai ample decât simpla preluare a celor 40 de polițiști. Devine ,,imperios necesară” reorganizarea Centrului de aplicații operaționale a procurorilor prin înființarea Biroului de analiză, previziuni și pregătire profesională și a Biroului de tehnologia informației, tehnic și criminalistic. ,, Acesta va funcționa, în principal, pentru realizarea activității de punere în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de instanțe, conform CPP”, menționează ordinul. Cu aceasta s-ar fi încheiat acordarea DIICOT cu decizia Curții Constituționale. Sarcinile Biroului nou-înființat sunt însă mai largi, el răspunde de informatizarea direcției, având patru compartimente specializate pe telecomunicații, tehnic, criminalistică și IT. Ordinul ministerial uită de la ce a plecat - decizia judecătorilor constituționali - și vizează plasarea, sub egida acestora, a unor reorganizări de activități pentru lupta cu Statul Islamic.
De la CC la Statul Islam
Doamna Prună pune în pălăria CC și o reorganizare a DIICOT, care decurge din ,,apartenența României la sistemul de alianțe politice și militare, susținerea Coaliției împotriva grupării Statului Islamic, situarea pe principalele rute ale migrației spre Occident... care au determinat o relativă creștere a profilului țării noastre ca posibilă țintă a unor atacuri”.
Frăgeziți astfel de motivarea pericolului terorist, ,,este necesară reînfiinţarea Biroului de investigare a infracțiunilor de terorism și a finanțării terorismului”. (Nu suntem lămuriți prin ce act a fost desființat Biroul.) În acord cu Legea 51/1991 privind securitatea națională, reorganizarea aduce și modificări de titulatură, noul Serviciu se redenumește ,,Serviciul de prevenire și combatere a infracțiunilor de terorism și a celor contra securității naționale”, respectiv ,,Biroul de combatere a infracțiunilor contra securității naționale”.
Urmează dezbateri...