Propunerea de înfiinţare a unei direcţii specializate în anchetarea magistraţilor este "cel puţin inoportună", se arată în observaţiile cu privire la proiectul de modificare a legilor Justiţiei transmis de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Potrivit DIICOT, magistraţii ar reprezenta în această situaţie singura categorie profesională din România pentru care s-ar crea o asemenea structură.
"Cu privire la art. IX care prevede organizarea şi funcţionarea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a unei direcţii specializate pentru efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, apreciem că o asemenea măsură nu este justificată de nici un raţionament practic pentru care s-ar crea o astfel de direcţie, în condiţiile în care în cadrul DNA există serviciu specializat. (...) Propunerea este cel puţin inoportună ţinând cont de 'competenţa exclusivă', aceasta urmând a prelua absolut orice plângere penală îndreptată contra unui magistrat. Numai penitenciarele din ţară reprezintă o sursă inepuizabilă de plângeri penale împotriva magistraţilor (procurori sau judecători) care emit soluţii în contradicţie cu interesele petenţilor-condamnaţi/arestaţi, astfel încât noua direcţie ar necesita resurse umane apreciabile", se arată în document.
În opinia DIICOT, sistemul actual de cercetare a infracţiunilor de care sunt acuzaţi magistraţii corespunde nevoii de echitate şi resurselor umane şi materiale existente.
Referitor la propunerea de trecere a Inspecţiei Judiciare de la CSM în subordinea ministrului Justiţiei, se apreciază că ar afecta independenţa instituţiei de control.
"Consecvenţi principiului independenţei în raport de factorul politic, apreciem că o autonomie reală a Inspecţiei Judiciare exclude orice legătură, în funcţionarea acesteia, cu puterea executivă. Progresele realizate în ultima perioadă de către Inspecţia Judiciară precum şi cele constatate de către organismele europene de verificare nu îndreptăţesc modificarea statutului şi organizării acestei instituţii", se arată în documentul elaborat de DIICOT.
DIICOT nu este de acord nici cu propunerea ca numirea procurorului general şi a procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT să fie făcută de ministrul Justiţiei, propunând în schimb ca cei trei, dar şi adjuncţii lor, să fie numiţi de preşedintele României, la propunerea Secţiei pentru procurori a CSM, care va selecta candidaţii prin interviu dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror şi nu au fost sancţionaţi disciplinar.
"În opinia noastră, soluţia propusă de Ministerul Justiţiei nu asigură pe deplin neamestecul deciziei politice în numirea şefilor PÎCCJ, DNA si DIICOT, ministrul fiind membru al executivului, chiar şi în situaţia în care acesta nu este afiliat politic, accede în guvern urmare unei susţineri politice. În plus, ministrul justiţiei este membru de drept al CSM, context în care participă cu drept de vot în procedura de selecţie care se desfăşoară", se precizează în documentul citat.
DIICOT critică şi propunerea de stabilire a unor limite minime de vârstă şi vechime pentru admiterea în magistratură.
"Nimeni nu explică logica după care un deputat de 23 de ani are experienţa necesară pentru a face legi, dar magistratul care doar le aplică nu are această experienţă. (...) Vârsta medie la care un tânăr devine magistrat definitiv este, în realitate, de minim 26-27 de ani. Prin urmare, problema necesităţii instituirii unei vârste minime de 30 de ani este falsă şi nu va avea decât aptitudinea de a crea dezechilibre majore în procesul de selecţie a viitorilor magistraţi, cu consecinţe dintre cele mai grave asupra bunei funcţionări a justiţiei", se mai arată în observaţiile transmise CSM. AGERPRES