Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Elena Mateescu, a declarat marţi că anul 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din 1900 până în prezent şi că evoluţia termică până la finele secolului va fi în creştere, dacă va continua emisia gazelor cu efect de seră.
"Din 2000 până în prezent s-au produs cei mai călduroşi ani din istoria măsurătorilor meteo la nivel mondial, iar din 2015, fiecare an a doborât recordul înregistrat în anul anterior. 2019 a fost cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice, anume din 1900 până în prezent. La nivel mondial, 2019 a fost al doilea an din ultimii 140 de ani de când serviciile meteorologice incluse în sistemul mondial de veghe meteo fac măsurători în acest sens. Nici România nu face excepţie, pentru că din 2000 înregistrăm 19 ani cei mai călduroşi. Acelaşi lucru putem să-l traducem şi printr-o frecvenţă mai mare a fenomenelor meteo extreme atât la nivel naţional, cât şi local", a spus Elena Mateescu.
De exemplu, potrivit acesteia, dacă în 2011, ANM emitea în medie 1.744 de mesaje meteo de vreme severă imediate, în 2019 au fost emise 4.774, din care 79 de cod roşu. Pentru prima dată, în 2019, s-au emis într-o lună de primăvară, în mai, zece avertizări meteo de cod roşu pentru fenomene meteo severe imediate, iar în luna noiembrie, alte cinci.
Şi, pentru că fenomenele extreme au loc indiferent de sezon, în ultima lună a iernii 2019/2020, în ianuarie, au fost emise atât o avertizare generală de cod roşu pentru fenomen de viscol, în partea de sud-est a ţării, cât şi alte cinci atenţionări de vreme severă imediată de cod roşu.
"Cauza este creşterea gazelor cu efect cu seră, principalul responsabil în ce priveşte schimbările climatice, împreună cu o atmosferă mai caldă, coroborată cu o cantitate mai mare de vapori de apă şi care generează mai multe fenomene meteo extreme, din ce în ce mai frecvente şi mai intense, indiferent de sezonul în care ne aflăm", a precizat Elena Mateescu.
Directorul general al ANM a mai afirmat că toamna 2019 a fost cea mai caldă din istoria măsurătorilor meteorologice, primele două luni de iarnă, de asemenea, decembrie - cu o abatere termică pozitivă de 3,1 grade Celsius, iar luna ianuarie, deşi climatologic, este considerată cea mai rece lună a anului şi a iernii în România, a încheiat pe un plus în ce priveşte normalul lunii, 1,4 grade Celsius abatere termică şi numai 10,4 l/mp cantitate medie de precipitaţii la nivel naţional.
"În concluzie, ne încălzim. Şi scenariile viitoare dau acelaşi semnal, în funcţie desigur de emisiile de gaze cu efect de seră, aceeaşi tendinţă, anume, o creştere în medie cu 1,5 până la 2,5 grade Celsius pentru perioada 2021-2050 şi chiar valori mai mari spre finele secolului, 2071-2100, de 3,5 până la 5,5 grade mai ales în lunile de vară", a conchis directorul ANM.