DNA a refăcut cronologia nopţii de 31 ianuarie în care Guvernul a adoptat controversata OUG 13/2017 privind modificarea legislaţiei penale. Procuorii anticorupţie descriu cu lux de amănunte planul orchestrat de ministrul Florin Iordache, cu “discuţii tensionate” la Palatul Victoria şi distrugerea unor avize negative în ministerul Justiţiei. DNA nu a putut proba săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei de către persoane ce deţin o funcţie de conducere într-un partid politic în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau foloase necuvenite. Rămâne, însă, acuzaţia de favorizare a făptuitorului. Procurorii susţin că infracţiunile identificate nu sunt de competenţa DNA, motiv pentru care au pasat dosarul către Parchetul General. CCR a decis însă că ancheta procurorilor perturbă activitatea Guvernului.
DNA susţine că intenţia iniţială a ministrului Florin Iordache a fost dezincriminarea totală a infracţiunilor de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, precum şi modificarea conţinutului constitutiv al infracţiunilor de conflict de interese şi de corupţie (darea şi luarea de mită, traficul de influenţă şi cumpărarea de influenţă). Planul lui Iordache urma să fie aplicat în şedinţa de Guvern din 18 ianuarie, atunci când preşedintele Klaus Iohannis a descins pe nepusă masă la Palatul Victoria, stricând socotelile Executivului. Cu doar o zi înainte, fostul ministru al Justiţiei renunţase la dezincriminarea totală a abuzului în serviciu, în urma recomandărilor făcute de specialiştii din cadrul ministerului. S-a introdus, în schimb, un prag minim al prejudiciului de 200.000 lei, condiția existenței unei plângeri penale prealabile precum și diminuarea limitelor de pedeapsă în cazul infracţiunii de abuz în serviciu. Florin Iordache a abandonat în acel moment şi modificarea infracţiunilor de corupţie clasice, deoarece i s-a atras atenţia asupra sancţionării României, ca parte a Convenţiei de la Merida. DNA susţine că proiectele privind modificarea legislaţiei penale şi cel referitor la graţierea unor pedepse “nu au mai fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Guvernului (n.r. - în dimineaţa de 18 ianuarie) așa cum se intenționase inițial”, fiind publicate pe site-ul ministerului pentru consultare publică. Procurorii arată că până pe 31 ianuarie, specialiştii din cadrul MJ au redactat şase note interne prin care au criticat proiectele amintite, în cea mai importantă dintre acestea explicând că nu este oportună promovarea prin ordonanţă de urgenţă.
Meleşcanu a semnat pe loc
În ziua de 31 ianuarie, în jurul orei 17, Ministerul condus de Florin Iordache a solicitat emiterea de avize pentru modificarea prin OUG legislaţiei penale de la ministerul de Interne şi cel de Externe, ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Consiliul Legislativ şi CSM. Procurorii DNA susţin că până la ora la care fusese programată iniţial şedinţa de Guvern (19:45), Iordache făcuse rost de doar două avize: unul prin care MAI s-a referit stric la infracţiuni “din domeniul circulaţiei rutiere” şi altul prin care Consiliul Legislativ atrăgea atenţia asupra insuficientei motivări a caracterului de urgenţă a ordonanţelor pentru modificarera Codurilor. Mai mult, avizul solicitat CSM urma să fie emis abia a doua zi (pe data de 1 februarie, ora 9), iar Ministerul Justiţiei s-a folosit de avizul negativ al magistraţilor referitor la forma iniţială a proiectelor, “deși între timp apăruseră modificări de substanță”. DNA mai susţine că ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, şi-a dat semnătura chiar în sediul Guvernului, după ce i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.
Ceartă între ministere
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul condus de Graţiela Gavrilescu a finalizat avizul în jurul orei 20, acesta ajungând la Ministerul Justiţiei prin fax, în doar două minute, fiind înregistrat cu ştampilă şi număr de înregistrare. Avizul MRP critica însă “nemotivarea urgenţei” proiectelor de modificare a legislaţiei penale, motiv pentru care s-a iscat un adevărat scandal la Palatul Victoria. “Între orele 20 și 21, la sediul Guvernului, au avut loc discuții tensionate cu privire la avizul MRP, între reprezentanții MRP și reprezentanții Ministerului Justiției. În final, reprezentanții MRP au fost convinși să modifice avizul inițial, astfel că, în intervalul amintit, a fost emis un al doilea aviz, de data aceasta favorabil, din care sunt eliminate toate pasajele critice la adresa proiectului de modificare a CP și CPP”, menţionează DNA. Procurorii susţin că acest al doilea aviz a fost înregistrat la Ministerul Justiţiei abia a doua zi, cu acelaşi număr ca şi primul document emis de MRP. Mai mult, pe parcursul urmăririi penale au rezultat probe care arată că primul aviz a fost distrus la ministerul Justiţiei, iar originalul a fost sustras, “la acest moment nemaifiind identificat în rândul documentelor existente în cadrul Ministerului Justiției”.
CCR desfiinţează ancheta DNA
Curtea Constituţională a admis ieri sesizarea preşedintelui Senatului, C.P. Tăriceanu, în legătură cu existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG13. ”Decizia noastră are putere obligatorie. Ea se aplică numai pentru viitor. Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici parchetul în toate actele de anchetă, de cercetare penală, trebuie să nu încalce atribuţiile CCR, ale Parlamentului şi Guvernului. Parchetul nu poate ancheta oportunitatea elaborării OUG 13, dar poate cerceta fapte concrete”, a explicat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, precizând că procurorii pot ancheta fapte care atrag răspunderea penală directă. Parchetul General a luat act de decizia Curţii şi a transmis că aşteaptă motivarea judecătorilor. "Motivarea Curţii Constituţionale va fi determinantă pentru viitorul curs al anchetei”, a transmis instituţia condusă de Augustin Lazăr. Contactat de Jurnalul Naţional, fostul Avocat al Poporului, Gheorghe Iancu, a explicat că, cel mai probabil, dosarul Ordonanţa 13 va fi închis după decizia de ieri a CCR.
Ce va infracţiuni ar mai ancheta Parchetul General
- Favorizarea făptuitorului
- Prezentare cu rea-credință, de date inexacte, Parlamentului sau Președintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârșirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută și sancționată de Legea 115/1999)
- Sustragerea sau distrugerea de înscrisuri
- Sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri
- Fals intelectual
Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: Dacă Guvernul aprobă un act juridic, hotărâre de guvern, ordonanţă de urgenţă, ce-o fi, procurorul nu poate ancheta nici oportunitatea anchetării actului, nici legalitatea adoptării, nici constituţionalitatea. Pentru că oportunitatea este cenzurată de Parlament, iar constituţionalitatea de către judecătorul constituţional.
Dănileţ: Justiţia poate ancheta conduita, nu oportunitatea
Fost membru al CSM, judecătorul Cristi Dănileţ susţine că niciodată în România postdecembristă puterea judecătorească nu a urmărit şi sancţionat Legislativul sau Executivul pentru actele politice adoptate. Dănileţ spune însă că Justiţia poate sancţiona conduita celor care încalcă legea în activitatea de elaborare sau adoptare a unui act normativ, aşa cum este cazul OUG 13. ”Nimeni nu poate cerceta o soluție, ci numai cum a ajuns să fie dată acea soluție, de exemplu în urma unei mite. Dar soluția nu poate fi infirmată decât într-o cale de atac, întocmai cum oportunitatea sau legalitatea unui act normativ pot fi verificate numai în procedurile legislative (prin respingerea unei OG sau OUG, ori prin abrogarea unei legi), iar constituționalitatea poate fi verificată doar de CCR. Dar e cert că DNA a spus că sunt probe că s-au comis ilegalități însă competența de soluționare revine unui alt Parchet”, a explicat judecătorul.
Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale: DNA a început o acţiune care s-a marcat prin descinderi la Ministerul Justiţiei, audieri de la cel mai mic la cel mai mare în legătură cu felul în care s-a adoptat un act normativ. DNA s-a apucat să vadă în ce măsură s-au îndeplinit condiţiile unei OUG, dacă s-au primit toate avizele, lucruri care exced competenţelor DNA.
Ministrul Florin Iordache ar putea scăpa basma curată după decizia de ieri a Curţii Constituţionale