Procesul se află în cameră preliminară, iar pe 9 decembrie 2025 Judecătoria Sectorului 1 a decis că se poate începe judecarea pe fond, după ce un magistrat a stabilit că probele strânse de procurori sunt legale.
Avocaţii lui Georgescu au atacat decizia la Tribunalul Bucureşti, unde au cerut ca dosarul să fie trimis înapoi la Parchetul General.
Iniţial, cei doi judecători din completul de la tribunal nu au reuşit, vineri, să cadă de acord pe o soluţie, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin intrarea unui al treilea judecător. Acesta din urmă a înclinat balanţa în sensul respingerii contestaţiei şi începerii judecării pe fond, decizia fiind definitivă.
"În temeiul art.4251 alin.(7) pct.1 lit.b) raportat la art. 347 din Cpp, respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de contestatorul - inculpat Georgescu Călin, împotriva încheierii pronunţate la data de 09.12.2025 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti în dosarul nr. 24185/299/2025/a1. În baza art. 275 alin. (2) din Codul de procedură penală, obligă contestatorul - inculpat la plata sumei de 400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat. Definitivă", este decizia tribunalului.
Georgescu a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General, sub măsura controlului judiciar, fiind acuzat de promovarea în public a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid, contra umanităţii şi de crime de război, precum şi de promovarea în public a ideilor, concepţiilor sau doctrinelor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale).
În rechizitoriu se arată că, în perioada 16 iunie 2020 - 16 mai 2025, în repetate rânduri, Călin Georgescu a promovat în public, prin diverse mijloace, idei, concepţii şi doctrine fasciste, legionare şi xenofobe, precum:
* mobilizarea în masă a naţiunii în vederea regenerării şi renaşterii acesteia prin palingeneză - crearea omului nou, sub cupola misticismului creştin ortodox, inclusiv prin acceptarea implicită a folosirii unor mijloace violente;
* necesitatea emergenţei unui lider carismatic, predestinat şi autoritar, apt să pună în operă acest proces;
* glorificarea excesivă a trecutului istoric prin contrast cu situaţia prezentă, caracterizată de afectarea profundă a demnităţii comunităţii naţionale şi de plasarea acesteia în sfera statutului de victimă, ca urmare a acţiunilor unor inamici ai statului, artificial identificaţi sub forma unor actori statali externi;
* ultranaţionalismul populist având la bază un nucleu mitic creştin;
* cultul mareşalului Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, elogiind persoana acestuia, prezentându-l drept erou naţional şi reproducând, prin imitaţie, aproape până la identitate, nu doar cuvintele, ci şi gesturile şi tonul vocii sale şi efectuând salutul legionar cu ocazia unui discurs susţinut în faţa unei mulţimi de protestatari la adresa restricţiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, la data de 2 octombrie 2021.
''În mod concret, s-a reţinut că inculpatul a afirmat de-a lungul timpului, în interviuri, declaraţii ori postări în mediul online, consecvenţa sa ideologică pro-legionară/legăturile în mediul neolegionar cu promotori ai ideologiei neolegionare, cu scopul de a produce o schimbare de percepţie cu privire la încadrarea istorică a Mişcării Legionare într-o încercare de normalizare şi revitalizare a legionarismului şi a figurilor istorice conexate acestei ideologii, sens în care acesta a făcut mai multe afirmaţii cu caracter elogiativ/laudativ la adresa lui Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu, Ion Moţa", susţin procurorii.
AGERPRES