În legătură cu moartea lui Ioan Gyuri Pascu, poliția anchetează acum implicarea grupării cu fundament mistic pe care o conducea fosta lui soție. Există suspiciunea că, din cauza acestei secte, artistul ar fi refuzat tratamentul medical, însă poliția nu a putut interveni pentru a cerceta gruparea, înainte de moartea artistului. Conform legislației interne și internaționale, autoritățile nu pot destructura grupări oculte, mistico-religioase, într-un stat democratic. Singura modalitate de a scăpa de sectele care își bat joc de oameni este descoperirea unor infracțiuni sau victime, ca în cazul recent, de la Târgu Mureș.
Respectarea drepturilor și libertăților cetățenești într-un stat democratic reduce până la anulare posibilitățile Poliției de a interveni în destructurarea unor grupări, dacă adepții se lasă abuzați de bună voie. Nici în organizarea sectelor care îi îndeamnă pe oameni să nu meargă la medic nu pot interveni autoritățile statului, decât atunci când apar victime. Despre fosta soție a lui Ioan Gyuri Pascu, Daniela Marin, se spune că ar conduce o astfel de grupare, iar poliția deja a chemat-o la audieri, în legătură cu moartea fostului ei soț. Și în acest caz, ca și în cazul escrocului de la Târgu Mureș – Eusebiu Sebastian Apostolache, fost profesor de muzică la Facultatea de Teatru - care își exploata sexual adeptele, mulți au cerut explicații Poliției: de ce nu a intervenit nimeni înainte de a se întâmpla o tragedie? Guru de la Târgu Mureș a fost arestat abia după opt ani de la formarea sectei, pur și simplu pentru că Poliția nu are voie să intervină în oprirea acestor infractori, așa cum făcea vechea Miliție, într-un stat cu regim totalitar.
Liberul consimțământ este la putere
În privința apartenenței liber consimțite a tinerelor majore, care au decis să se lase folosite și abuzate de fostul profesor de muzică de la Facultatea de Teatru din Târgu Mureș, nici legea românească, nici cea internațională nu prevăd posibilitatea de intervenție a polițiștilor, pentru că ar încălca drepturile omului. Un simplu truc avocățesc, de exemplu, poate schimba ilegalul în legal, doar prin interpretarea legii. „Nevoia care îi îndreaptă pe oameni către astfel de secte, recunoscute sau nerecunoscute, este aceeași care îi duce pe oameni și la biserică. Este nevoia de experiență mistică. Nu se poate interveni în alegerile oamenilor, pentru că este vorba despre libertatea religioasă. O altă situație este atunci când există probleme de ordin juridic, însă cât timp nu se încalcă legile, e dreptul lor și trebuie să fie respectat. Folosindu-se de acest drept, unii chiar și-au rezolvat altfel de probleme. În Anglia, ca să rezolve problema cu fumatul în spații publice, unii au avut ideea de a se declara o sectă a fumătorilor creștini și astfel pot fuma în cluburi pe care le-au declarat biserici, iar forțele de ordine nu au dreptul să intervină”, explică sociologul Alfred Bulai.
Doar cu victime se deschid anchete
Mai mult, dacă nu există plângeri din partea părții vătămate – așa cum s-a întâmplat în cazul de la Târgu Mureș, este foarte complicat pentru autorități să facă anchete. În cazul sectelor precum cele care le interzic sau le recomandă adepților să meargă la medic, să facă transfuzii sau să accepte intervenții chirurgicale, dacă nu există o prevedere legislativă clar formulată sau o anchetă începută în cazul apariției unor victime, polițiștii nu pot interveni nici aici. „Și în aceste cazuri ar trebui ca Poliția să intervină direct. Să ne amintim de cazul Tanacu. Era o mentalitate împărtășită de mulți, de bunăvoie, iar călugărițele au preferat să meargă la pușcărie pentru preotul pe care îl apărau. În cazul Tanacu, dacă nu intervenea moartea victimei exorcizate, nu exista plângere sau anchetă și nici nu ajungea public subiectul. Libertatea se oprește atunci când îi afectezi pe ceilalți”, mai spune sociologul Alfred Bulai.
Și politicienii pot adera la grupări oculte, iar România a fost martoră a unei invazii de practici de acest fel, înainte de alegerile din 2009, când foarte mulți vorbeau despre flacăra violet. Aceste credințe și practici mistice nu pot fi interzise, pentru că sunt libertăți cetățenești.
Nici legislația în vigoare nu permite intervenția forțelor de ordine în organizarea sectelor, nici Carta Internațională a Drepturilor Omului nu dă posibilitatea autorităților să interzică apartenența liber consimțită la astfel de grupări. Gregorian Bivolaru încă are adepți care-l consideră victimă a unei neînțelegeri a libertăților cetățenești.
Atracție morbidă
O altă posibilitate de a interveni într-o organizație ocultă care face victime este aceea de a demonstra că se abuzează de persoane cu deficiențe psihice, de care conducătorii grupării profită, însă este nevoie de o anchetă foarte amănunțătă, pentru a se dovedi aceste lucruri, iar victimele nu colaborează cu polițiștii. „Astfel de grupări oculte își atrag adepții mai întâi prin satisfacerea nevoii de intimitate, de secretizare, de conspirativitate. Ezotericul, miraculosul le oferă satisfacția de a-și răspunde la niște provocări. Individul își caută un sprijin într-o concepție. În astfel de secte există și un inițiator care, de regulă, este un individ bioinstinctual, viclean, carismatic, având o cultură eterogenă și care poate induce dependența și subordonarea, pe criteriile speranței, a împlinirilor, a purificării unor persoane cu mari probleme de adaptare la lumea pe care o consideră nesigură. Dar s-a constatat că toți acești „guru” ajung la exploatarea sexuală și financiară a victimelor. Polițistului ar trebui să i se atribuie competențe lărgite, ca infracțiunea să fie stopată hic et nunc – aici și acum”, explică psihologul criminalist Tudorel Butoi.