Specialiștii susțin că, odată cu invazia rusă, crima organizată locală și-a mutat centrele tradiționale de producție din sudul și estul Ucrainei către vest, la granițele cu Polonia, Slovacia și România.
Frontierele suprasolicitate ale Ucrainei creează oportunități pentru infractorii ucraineni și ruși să-și gestioneze afacerile din sud-estul Europei prin folosirea unor documente falsificate sau așa-numitelor pașapoarte de aur.
Închiderea terminalului de containere din portul Odesa a generat o creștere a operațiunilor comerciale în porturile de la Marea Neagră.
Dacă aceste operațiuni comerciale în creștere nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna ar putea fi expuse și mai mult fluxurilor de cocaină, heroină și la importurile de precursor de droguri sintetice, se arată într-un raport întocmit de United Nation Office on Drugs And Crime asupra piețelor de droguri din sud-estul Europei.
Informațiile publicate de organizațiile internaționale sunt confirmate și de DIICOT.
“România este o țară de tranzit pe ruta balcanică pentru droguri ca heroină, cocaină și ecstasy. Heroina circulă din regiunea Afganistanului, Iranului și Pakistanului către Turcia, Bulgaria și România și apoi către vestul Europei”, spun aceştia.
În sens invers, circulă cocaina și ecstasy din țări ca Olanda, Spania, Germania și Italia.
“Porturile maritime românești de la Marea Neagră, în special Constanța, sunt în continuare considerate de traficanți ca reprezentând o alternativă viabilă pentru transportul drogurilor către Uniunea Europeană”, se arată în raportul combaterea coordonată a noilor tendințe în traficul de droguri Snow White.
Același document arată că în portul Constanța verificările efectuate de serviciul vamal sunt mai curând birocratice.
deva