Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Autoritățile transmit însă că măsura nu înseamnă automat că populația va rămâne fără energie electrică. Starea de alertă este un mecanism administrativ prin care instituțiile statului pot coordona mai rapid măsurile necesare pentru menținerea echilibrului energetic.
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că măsura va fi valabilă pe tot parcursul lunii august, într-un context hidrologic dificil. Debitul Dunării a coborât la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, mult sub valorile normale pentru această perioadă, iar prognozele indică posibilitatea unei noi scăderi.
Cernavodă, în centrul crizei energetice
Una dintre principalele probleme este legată de Centrala Nucleară de la Cernavodă, care utilizează apa Dunării pentru răcirea instalațiilor.
Nivelul scăzut al fluviului a determinat oprirea controlată a Unității 1 pentru protejarea echipamentelor. Unitatea 2 continuă să furnizeze energie în Sistemul Energetic Național atât timp cât condițiile permit operarea în siguranță.
Cele două reactoare nucleare reprezintă o componentă importantă a producției de energie a României, iar indisponibilitatea simultană a acestora ar pune o presiune suplimentară asupra importurilor și asupra celorlalte surse interne.
Ce înseamnă, de fapt, starea de alertă energetică
Starea de alertă este un regim administrativ temporar folosit atunci când o situație de risc necesită un răspuns coordonat al autorităților.
Aceasta nu este echivalentă cu starea de urgență și nu presupune automat restricții pentru populație. Nu înseamnă închiderea unor activități, limitarea circulației sau aplicarea unor măsuri similare celor luate în timpul pandemiei.
De asemenea, declararea stării de alertă nu înseamnă automat raționalizarea energiei electrice. Orice măsură obligatorie privind consumul ar trebui adoptată separat și justificată prin evoluția situației.
Rolul principal al acestei decizii este coordonarea rapidă între instituțiile din energie, transporturi, gospodărirea apelor și structurile pentru situații de urgență.
Guvernul intervine pentru menținerea nivelului Dunării la Cernavodă
Prima măsură concretă anunțată de Executiv este intervenția temporară în zona bifurcației Bala–Dunărea Veche.
Guvernul a alocat șapte milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrări care urmăresc redistribuirea unei părți din debitul Dunării, astfel încât zona Cernavodă să păstreze nivelurile necesare funcționării în siguranță a centralei nucleare.
Autoritățile precizează că nu este vorba despre o deviere permanentă a fluviului, ci despre o intervenție tehnică temporară destinată unei situații hidrologice excepționale.
Operațiunea trebuie realizată astfel încât să nu afecteze securitatea nucleară, navigația și mediul.
Citește și Scenariu sumbru: 30 de zile cu întreruperi de curent electric, în plină caniculă
Intervalul critic pentru România: orele 20:00-23:00
Problema sistemului energetic nu apare pe întreaga durată a zilei.
În timpul zilei, producția fotovoltaică este ridicată, iar România poate ajunge chiar să exporte energie. Situația devine dificilă după apus, când energia solară dispare, dar consumul rămâne ridicat.
Intervalul cu cea mai mare presiune este între orele 20:00 și 23:00, când populația folosește intens aparatele de aer condiționat, electrocasnicele și iluminatul, iar industria menține un consum important.
România importa deja aproximativ 1.700 MW în orele de seară, iar oprirea Unității 2 de la Cernavodă ar putea crește necesarul de import la peste 2.500 MW.
Guvernul cere reducerea voluntară a consumului
Premierul a făcut apel la populație, companii și instituții publice să reducă voluntar consumul în orele de vârf.
Pentru gospodării, recomandările includ folosirea aparatelor mari după ora 23:00 și evitarea pornirii simultane a mai multor consumatori puternici.
În industrie, autoritățile analizează decalarea unor procese de producție pentru reducerea presiunii asupra rețelei.
Deocamdată, măsurile sunt voluntare. Nu a fost decisă raționalizarea consumului pentru marii consumatori industriali.
Există riscul unor pene de curent?
Autoritățile susțin că Sistemul Energetic Național este stabil și poate gestiona inclusiv scenariul în care ambele reactoare nucleare ar deveni temporar indisponibile.
Totuși, specialiștii avertizează că marja de siguranță este mai redusă într-o perioadă în care seceta afectează producția hidro, iar temperaturile ridicate cresc consumul.
Într-un scenariu extrem, dacă producția internă, importurile și reducerea voluntară a consumului nu ar fi suficiente, operatorul sistemului poate recurge la limitarea controlată a unor consumatori pentru evitarea unei avarii majore.
Aceasta este însă o măsură tehnică de ultimă instanță și nu reprezintă o decizie anunțată pentru luna august.
România cere sprijin energetic din Ucraina
Pentru creșterea rezervei de siguranță, Guvernul discută și posibilitatea unor importuri suplimentare de energie din Ucraina.
Ilie Bolojan a anunțat că a discutat cu vicepremierul ucrainean despre posibilitatea ca România să fie sprijinită în orele de seară cu energie produsă de o centrală nucleară ucraineană.
Detaliile tehnice urmează să fie stabilite de Transelectrica și Nuclearelectrica.
Ce se întâmplă cu facturile la energie
Starea de alertă energetică nu modifică automat facturile consumatorilor casnici.
Prețurile pentru populație rămân cele stabilite prin contractele existente, însă pe piața angro reducerea producției nucleare și hidro poate duce la creșteri de preț, mai ales în intervalele de consum ridicat.
Efectele pot fi resimțite mai rapid de companiile ale căror contracte sunt legate direct de piața spot.
Criza energetică scoate la iveală vulnerabilitățile României
Situația actuală arată că problema nu este cauzată doar de secetă, ci și de vulnerabilități structurale ale sistemului energetic.
România poate avea surplus de energie la prânz datorită producției solare, dar poate ajunge la deficit câteva ore mai târziu, după dispariția energiei fotovoltaice.
Specialiștii atrag atenția asupra necesității investițiilor în capacități de stocare, hidrocentrale cu acumulare și centrale flexibile care pot interveni rapid în perioadele de consum ridicat.
Mediafax
Citește pe Antena3.ro
