Duminică, România trece la ora de vară. Ce trebuie să facem ca să trecem mai ușor peste efectele schimbării orei

România va trece la ora oficială de vară în noaptea de 24/25 martie, ora 3:00 devenind ora 4:00.

Această trecere ne obligată  să dormim cu o oră mai puţin. Din păcate, adaptarea corpului nostru la acest fenomen nu se poate rea­liza la fel de uşor! Mai precis, specialiştii au stabilit că sunt necesare cam două săptămâni pentru adap­ta­re, în condiţiile în care ţinem seama şi de o serie de reguli.

Unele ţări practică această schimbare încă din timpul primului război mondial, pentru a creşte productivitatea muncii şi a face economie de energie. În ultima vreme se subliniază şi efectele asupra sănătăţii individuale, prin faptul că dispunem de o oră de lumină în plus, la terminarea programului, pe care o putem petrece la soare, în aer liber. Din păcate, numeroase studii au indicat că, în loc de asta, mulţi oameni preferă să meargă în mall sau la film, astfel că efectele benefice sunt ine­xistente!

Sunt persoane, în special tineri, care se adaptează uşor acestei schimbări. Însă pentru majoritatea, pierderea unei ore de somn şi acomodarea la ritmul impus nu sunt uşoare şi presupun anumite măsuri.  În primele săptămâni, pot persista simptome ca tulburări de somn, oboseală în timpul zilei, scăderea capacităţii de concentrare, dureri de cap. Un studiu  suedez publicat în 2008 arăta că în primele trei săp­tămâni după trecerea la ora de vară  numărul infarctelor creşte cu 5%, fenomen care nu se observă la schimbarea orei de toamnă. De asemenea, s-a constatat o creştere a numărului accidentelor rutiere sau de muncă. Efectele negative sunt mai evidente la persoanele care şi aşa au un ritm de viaţă stresant şi dorm mai puţin decât ar trebui, adică în cazul adulţilor mi­nimum şapte-opt ore pe noapte. Astfel, într-un raport recent al CDC Atlanta (Centrul de control şi prevenire a bolilor) se atrage atenţia că o treime din americani dorm mai puţin de şapte ore pe noapte, lucru care se poate solda în timp cu alte­rarea stării de sănătate, crescând incidenţa bolilor cardiovasculare, diabetului, bolilor  psihice, fenomenelor de scădere a imunităţii.

De aceea, pregătirea pentru schim­barea orei trebuie făcută cu o săp­tămână înainte, modificând treptat cu câte 15 minute ora de culcare şi de trezire. Creaţi în dormitor un mi­croclimat plăcut, care să inducă som­nul. Dormitorul trebuie să fie bine aerisit, cu o temperatură plăcută (18-21 grade Celsius), iar salteaua şi per­na trebuie să fie confortabile. Som­nul impune condiţii de întune­ric şi linişte, deci evitaţi orice sursă de lu­mină de la mobil, de la ecranul com­puterului, ceas etc.  De altfel, cu două-trei ore înainte este indicat să folosiţi surse luminoase mai puţin stridente, să evitaţi emisiunile tv, muzica puter­ni­că, certurile. Nu lucraţi până noap­tea târziu, un somn bun vă va creşte eficienţa în di­mi­neaţa următoare.

Alcoolul, cafeaua, băuturile cofeinizate, ceaiul, ciocolata nu trebuie consumate cu şase ore înainte de culcare. Alcoolul pare să inducă somnul, dar după câteva ore se produce trezirea. Nicotina din tutun este şi ea stimulatoare. Unele antialgice, antiinflamatoare pot avea acelaşi efect. Exerciţiile fizice practicate în timpul zilei vă ajută să dormiţi mai bine, dar o activitate fizică intensă nu trebuie practicată cu trei-patru ore înainte de culcare. Seara, mâncaţi uşor, fără multe grăsimi şi condimente. Este important să beţi minimum doi litri de apă zilnic, dar repartizaţi volumul astfel încât să nu beţi prea mult înainte de culcare, pentru a nu fi obligat să vă treziţi peste noapte. Somnul din timpul zilei poate fi odih­nitor, dar nu trebuie să dureze mai mult de 30-45 de minute, cel mult o oră şi cu şapte-opt ore înainte de a spune noapte bună.