În lipsa unor criterii clare, verificarea candidaţilor pentru alegerile locale este făcută de mântuială. Birourile electorale nu au acces la cazierul judiciar al candidaţilor şi nici la datele Agenţiei Naţionale de Integritate, ceea ce face controlul o simplă formalitate. Cum cei care s-au înscris în cursa electorală au nevoie doar de o declaraţie pe propria răspundere, nimeni nu poate verifica exact informaţiile oferite.
Potrivit legii, un candidat la alegerile locale are nevoie doar de declaraţia de avere, cea de interese, declaraţia de acceptare a candidaturii şi o declaraţie pe propria răspundere privind calitatea de lucrător sau colaborator al fostei Securităţi. Declaraţia de acceptare a candidaturii este singurul document prin care candidaţii îşi asumă pe propria răspundere că nu au interdicţie de a participa la alegeri. Nimic însă despre de cazierul judiciar al candidaţilor sau candidaţii cărora le-au fost restricţionate drepturile electorale. Chiar dacă pare incredibil, birourile electorale de circumscripţie nu pot analiza cazierul judiciar al candidaţilor, care se află în posesia Poliţiei Române, şi nici măcar datele Agenţiei Naţionale de Integritate, asta deşi mulţi dintre candidaţi se află sub interdicţie. Astfel, în actualul sistem de verificare nu există practic nicio garanţie că drepturile electorale ale celor care candidează nu sunt limitate. Aşa se face că la scrutinul de duminică vom asista la câteva situaţii paradoxale, cu edili care candidează din spatele gratiilor şi candidaţi acuzaţi de pedofilie. Cazul cel mai elocvent este cel al primarului suspendat din Baia Mare, Cătălin Cherecheş. Trimis în judecată în stare de arest preventiv sub acuzaţia de luare de mită în formă continuată, edilul va candida pentru un nou mandat din celulă. Norocul lui Cherecheş a fost că a apucat să-şi depună candidatura cu doar câteva ore înainte să fie prins în flagrant de procurorii DNA în timp ce primea mită de la o persoană din conducerea clubului FCM Baia Mare şi că interdicţia de a fi ales într-o funcţie publică poate fi dispusă doar printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. Pe lângă puzderia de candidaţi trimişi în judecată sau anchetaţi pentru corupţie, alte cazuri la limită sunt cele în care primarilor cercetaţi penal li s-a interzis exercitarea funcţiei, însă candidează fără probleme pentru un nou mandat. În această situaţie se află primarul Bacăului, Romeo Stavarache şi edilul din Urziceni, Constantin Sava.
Pedofilie la primărie
Un caz aparte se înregistrează în Timiş, acolo unde un bărbat de 60 de ani, trimis în judecată după ce ar fi întreţinut relaţii sexuale cu o fetiţă de numai 12 ani, candidează pentru un nou mandat în funcţia de consilier local din partea PNL în oraşul Ciacova. Între septembrie 2014 şi august 2015 “inculpatul a întreţinut, în mai multe rânduri, raporturi sexuale consimţite cu persoana vătămată minoră în vârstă de 12 ani”, se arată în rechizitoriul procurorilor. Un caz de pedofilie există şi în Argeş, acolo unde fostul candidat al PNŢCD la primăria oraşului Costeşti, preotul Emil Constantinescu, va candida pentru un nou mandat în Consiliul Local din partea Partidului pentru Argeş şi Muscel. În 2009, slujitorul Domnului s-a aflat în centrul unui imens scandal sexual după ce două minore în vârstă de 14 ani dintr-un centru de plasament au dezvăluit procurorilor că au întreţinut relaţii sexuale cu preotul în maşina şi biroul acestuia. Alesul din Costeşti a scăpat însă basma curată după ce fetele şi-au retras plângerile.
Cine verifică acoperiţii?
Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale prevede că un candidat trebuie să depună o declaraţie pe propria răspundere privind calitatea de lucrător sau de colaborator al fostei Securităţi. Actul normativ nu precizează însă nimic despre candidaţii care ar putea fi angajaţi ai unor servicii de informaţii din zilele noastre, astfel că nimeni nu poate avea garanţia că pretendenţii la primării sau consiliile locale şi judeţene nu au legături cu serviciile secrete, mai ales că astfel de informaţii sunt secretizate, iar Birourile electorale nu le pot verifica în niciun fel.
Potrivit Legii 115/2015 nu pot fi alese persoanele cărora li s-a interzis, prin hotărâre definitivă a instanţei, exercitarea dreptului de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice