Ecaterina Andronescu a fost demisă, vineri, din funcţia de ministru al Educaţiei de premierul Viorica Dăncilă, pe motiv că fostul demnitar ar fi considerat-o pe Alexandra Măceşanu, victima tragediei de la Caracal, vinovată de faptul că a fost omorâtă pentru că a ales să se urce în maşina celui care avea să îi curme viaţa. Prim-ministrul îl propune pe Daniel Breaz, actual ministru al Culturii, pentru a prelua interimatul. Cel de-al patrulea mandat în fruntea MEN al Ecaterinei Andronescu a fost marcat de decizii controversate şi proiecte nefinalizate.
Chiar în primele săptămâni de mandate, Ecaterina Andronescu a propus introducerea nu a uneia, ci a trei noi legi ale Educaţiei. În aceeaşi perioadă (finalul lui noiembrie 2018), sindicatele din învățământ au bătut palma cu Guvernul Dăncilă și au semnat un acord care conținea o serie de cerințe și termene legate de salarizare şi de cele trei legi care aveau să revoluţioneze învăţământul românesc. Deşi acestea din urmă ar fi trebuit să fie gata pe 31 martie în Guvern și aprobate de Parlament în luna iulie, nici până în prezent ele nu au fost puse măcar în dezbatere publică sau prezentate sub formă de draft.
Marile planuri pe 2019
Anul 2019 a început optimist pentru Ministerul Educaţiei. Ecaterina Andronescu a vorbit atunci despre digitalizarea învăţământului, proiect în valoarea de 2 miliarde de lei. Acesta presupunea dotarea cu tablete a fiecărui elev și cu table inteligente a fiecărei clase. Programul nu a fost demarat nici acum, deşi banii ar fi trebuit să vină din fonduri europene.
Protestele elevilor
În martie, cu două săptămâni înainte de simularea examenelor naționale de Bacalaureat și Evaluare Națională de la clasa a VIII-a, Ecaterina Andronescu a decis să se dea simularea și la clasa a VII-a. Anunțul i-a luat prin surprindere pe elevi, care s-au revoltat. Protestul lor s-a numit #foaiagoală, ei îndemnându-şi colegii să nu rezolve subiectele.
Locurile de la liceu
În aprilie, Ecaterina Andronescu avea să ia poate cea mai controversată măsură din ultimii ani. După ce în urmă cu fix zece ani desfiinţa şcolile de arte şi meserii, cărora li s-a atribuit cifra de şcolarizare 0, acum ministrul avea să decidă tăierea cifrei de școlarizare pentru clasa a IX-a de liceu cu 30.000 de locuri. Măsura a afectat toate județele, mai puțin Bucureștiul, unde Inspectoratul a anunțat că menţine același număr de locuri în licee ca în anul 2018. Măsura a fost criticată dur de sindicate, dar fără a suferi vreo schimbare.
Scandalul de la titularizare
În urmă cu doar două săptămâni, Ecaterina Andronescu îi taxa şi pe profesori, după rezultatul de la titularizare. Demnitarul anunţa atunci că dascălii care au ieșit din examen, la fel cu cei care au luat sub nota 5, nu vor mai intra la clasă.
Dotarea școlilor cu WC-uri tip container a fost bugetată și în ultima lună de școală banii au ajuns la Inspectoratele școlare și la autoritățile locale, după ce au fost aprobați în Guvern. Ecaterina Andronescu promisese 1.500 de școli beneficiare, iar în final au primit fonduri sub 858 de unități.
259 de zile a petrecut Ecaterina Andronescu la cârma Ministerului Educaţiei, în cel de-al patrulea mandat
Ecaterina Andronescu este singura femeie care a ocupat funcţia de Ministru al Educaţiei după ’89