Bancherii, analiştii economici şi agenţiile străine atrag atenţia că stabilitatea macroeconomică a României începe să se fisureze, în ciuda creşterii economice record. Micile crăpături se vor adânci anul viitor şi nu vor mai putea fi astupate de guvernanţi în 2018. Leul va pierde treptat teren în faţa monedei europene şi cursul de schimb va ajunge la 4,7 lei/euro. Deficitul bugetar va trece de 3%, importurile vor exploda, iar creşterea economică va frâna brusc.
Creșterea economică impresionantă de peste 5,7% înregistrată de economia României în prima parte a acestui an se datorează aproape integral exploziei consumului, stimulat de creșterile salariale, aproape fără precedent, și de reducerile de taxe și impozite aplicate la începutul guvernării PSD, transmite agenția spaniolă EFE.
Şi ananliştii economici consideră că această creştere economică nu va mai dura mult pentru că se bazează doar pe consum, nu şi pe o creştere a producţiei industriale şi a exporturilor.
Leul va ajunge aproape de 4,7 lei
Bancherii estimează că leul se va deprecia gradual şi cursul va ajunge la 4,6-4,7 lei pentru un euro chiar în primul trimestru al anului 2018. „Suntem de părere că BNR va îngădui o depreciere graduală a leului, iar tranziţia spre intervalul de tranzacţionare de 4,6-4,7 se va produce în primul trimestru al anului 2018, suprapunându-se cu începutul ciclului de majorare a dobânzii de politică monetară”, se arată într-un raport publicat de UniCredit. Leul este supraevaluat în continuare din cauza intrărilor de capital în scădere şi a majorării costului unitar cu forţa de muncă, spune şi Horia Braun, economist-şef BCR. “Tendinţa de depreciere caracteristică lunilor de toamnă, împreună cu riscurile fiscale şi politice ar putea menţine cursul leu/euro în preajma sau chiar desupra nivelului de 4,6 până la finalul anului”, se mai arată în raportul UniCredit.
Deficitul bugetar va trece de 3,5%
Analiştii consideră că Executivul va ţine sub control deficitul bugetar numai în 2017, urmând ca acesta să ajungă la 3,7% din PIB în 2018. „Guvernul riscă să încheie anul 2018 cu un deficit bugetar de aproximativ 3,7% din PIB, pentru că veniturile bugetare nu pot finanţa relaxarea fiscală planificată pentru anul viitor”, spun analiştii de la UniCredit. Angajaţii sectorului public se vor bucura de o creştere a salariului brut de 25-70% în 2018, cu cele mai mari creşteri planificate în educaţie şi sănătate. “Deşi celor din urmă li s-a promis o majorare salarială de 148%, anticipăm o majorare de doar 70%, deoarece cheltuielile bugetare suplimentare până la acel nivel ar fi echivalente cu 0,8% din PIB”, se arată în raportul citat.
"Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecințe grave asupra prețurilor bunurilor și competitivității. Nu se poate forța ieșirea din categoria țărilor cu mână de lucru ieftină fără a îmbunătăți productivitatea " Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la BNR
Inflaţia se duce spre 4%
Inflaţia anuală 2017 ar putea accelera peste 2% din cauza reintroducerii accizei la carburanţi şi a scumpirii energiei electrice şi gazelor naturale, toate reflectate în preţurile plătite de consumatori. În acest fel, în ianuarie 2018, inflaţia totală şi cea de bază ar putea depăşi ţinta BNR din cauza efectelor de bază nefavorabile şi a creşterii preţurilor produselor nealimentare şi serviciilor. “BNR ar putea reacţiona majorând dobânda de politică monetară de trei ori, până la nivelul de 2,5% în intervalul februarie-mai 2018”, anticipează analiştii UniCredit. Şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, susţine că inflaţia va creşte destul de repede, ea fiind acum doar 1,2%, dar după ultimele evoluţii legate de accize, preţurile la electricitate, estimările arată o inflaţie la finalul anului de 2,4%, iar în T1 2018 la peste 3,5%. “La jumătatea lui 2018 am putea avea peste 4%. Într-un orizont de mai puţin de un an avem perspectiva inflaţiei la peste 4%", a explicat Ionuţ Dumitru.
Deficitul comercial sare peste 8%
Fluxurile nete de capital stabil „ar putea fi negative anul acesta şi anul viitor, în contrast puternic cu tendinţele regionale. Anticipăm o majorare a deficitului comercial cu bunuri la peste 8% din PIB, conducând la o adâncire a deficitului de cont curent, în pofida exporturilor de servicii mai puternice”, mai arată analiştii UniCredit.
Deficitul comercial al României s-a ridicat la 3,36 miliarde euro în primul trimestru din 2017, fiind cu 20,3% mai mare față de cel din perioada similară din 2016, și balanța contului curent a înregistrat un deficit de 690 milioane euro, de două ori mai mare comparativ cu primul trimestru al anului trecut.
“Dacă avem o creștere a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci va crește deficitul comercial și cel al contului curent” Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal
Fără autostrăzi şi în 2018. Este puţin probabil să fie iniţiate proiecte mari de infrastructură anul viitor. Constrângerile bugetare vor limita chiar şi îmbunătăţirea absorbţiei de fonduri UE