Efectele platformelor online de socializare asupra stării de bine a tinerilor sunt ''neînsemnate'', conform unui nou studiu realizat în Marea Britanie, citat luni de Press Association.
Timpul mai îndelungat dedicat unor pagini de internet precum Facebook are un impact limitat asupra nivelului de satisfacţie al adolescenţilor cu privire la propriile vieţi, conform unui studiu publicat în jurnalul PNAS.
În opinia profesorului Andrew Przybylski de la Universitatea Oxford, aceste concluzii sugerează faptul că societatea ar trebui să ''renunţe la noţiunea de timp petrecut în faţa ecranelor'' şi să analizeze în schimb dacă anumite aspecte ale comportamentului online sunt dăunătoare.
''Punând în aplicare abordări statistice transparente şi inovatoare demonstrăm că efectele media de socializare nu sunt o cale cu sens unic, ele au nuanţe, sunt reciproce, posibil condiţionate de gen şi fără îndoială neînsemnate ca dimensiuni'', au notat autorii studiului.
O cercetare realizată anterior pe acest subiect a fost bazată în special pe corelaţii, au notat oamenii de ştiinţă, fapt ce a îngreunat obţinerea unui răspuns la întrebarea dacă platformele de socializare influenţează bucuria de a trăi sau dacă modificarea nivelului de satisfacţie are impact asupra utilizării mediilor de socializare.
În cadrul studiului recent, cercetătorii au analizat date obţinute de la 12.000 de adolescenţi britanici, prelevate în urma unui sondaj efectuat timp de opt ani.
Reducerea nivelului de satisfacţie a condus la o creştere a utilizării media de socializare şi reciproc, însă tendinţele au fost doar ''modeste'', au notat autorii.
Aceste efecte au fost mai evidente la persoanele de sex feminin decât la cele de sex masculin.
''În condiţiile în care, în cea mai mare parte, dezbaterea actuală se bazează pe dovezi insuficiente, acest studiu reprezintă un pas important către definirea efectelor tehnologiei asupra stării generale", a declarat profesor Przybylski, unul dintre autorii cercetării. Acesta a descris timpul dedicat ecranelor drept un "nonsens zgomots din punct de vedere statistic" adăugând că "la nivel individual, nu timpul ar trebui să îi îngrijoreze pe părinţi''.
''A crede că platformele de socializare sunt precum o cutie neagră cu un fel de bombă cu ceas deasupra este aproape sigur greşit'', a adăugat Przybylski.
Una dintre autorii studiului, Amy Orben, de la Universitatea Oxford, a declarat la rândul său că această cercetare ''demonstrează că este necesar să încetăm să privim media de socializare ca un întreg şi să începem să luăm în considerare nuanţele''.
''Pentru că dacă, spre exemplu, aflăm că o anumită activitate este de fapt mai dăunătoare decât altele aceasta ar putea fi de fapt o oportunitate de a analiza şi de a găsi soluţii în loc să susţinem că totul este nociv'', a subliniat Orben.
Cercetătorii au lansat un apel către companiile care administrează reţelele de socializare pentru a face publice informaţii privind activitatea utilizatorilor, date ce i-ar putea ajuta la îmbunătăţirea informaţiile în acest domeniu. ''Numai atunci vom putea desluşi constelaţiile complexe ale efectelor formării tinerilor în epoca digitală'', au notat ei.
''Această lucrare sugerează faptul că platformele de socializare au efecte limitate asupra satisfacţiei de viaţă a adolescenţilor. Cu toate acestea, există încă probleme legate de timpul dedicat în general ecranelor şi riscul ca acesta să interfereze cu alte activităţi importante, precum somnul, exerciţiile fizice şi petrecerea timpului cu familia sau prietenii'', a comentat doctor Max Davie, de la Colegiul Regal de Pediatrie şi Sănătate a Copilului din Marea Britanie.
"Recomandăm ca familiile să urmeze liniile noastre directoare publicate la începutul acestui an şi să continue să evite utilizarea ecranelor cu o oră înainte de culcare deoarece există alte motive, în afara celor legate de sănătatea mintală, pentru care cei mici au nevoie de un somn bun", a adăugat Davie.