România a lansat iniţiativa cetăţenească europeană "Salvaţi albinele şi fermierii", prin care se urmăreşte strângerea unui milion de semnături de susţinere la nivelul UE, până în septembrie 2020, astfel încât Comisia Europeană şi Parlamentul European să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor care vizează eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură până în anul 2035.
"În România, pragul minim care trebuie atins este de 24.000 de semnături de susţinere. Există exemple de iniţiative cetăţeneşti europene care au fost finalizate cu succes şi menţionez două: Apa şi salubritatea reprezintă un drept al omului, care a fost lansată încă din anul 2012 şi care a avut finalitate, după ce s-au strâns un milion de semnături, pentru că a produs efecte în plan legislativ. O altă asemenea iniţiativă a fost interzicerea glifosatului şi protecţia oamenilor şi a mediului de pesticide toxice. Deşi au fost strânse şi în cadrul acestei iniţiative peste un milion de semnături, Comisia totuşi nu a dat curs în totalitate acestor solicitări, chiar a constatat că nu este momentul. Noi speram să se întâmple în viitor. În schimb a avut urmări sub aspectul transparenţei condiţiilor de autorizare a pesticidelor. Practic, această politică de utilizare durabilă a pesticidelor putem aprecia că este urmare şi a acestei acţiuni cetăţeneşti, la fel cum sperăm ca acţiunea noastră să influenţeze Politica Agricolă Comună, mai ales pentru perioada 2021 -2027", a declarat Constantin Dobrescu, vicepreşedintele Federaţiei Asociaţiilor Apicole din România - Romapis.
Au fost înmânate trei cereri Comisiei Europene în cadrul acestei iniţiative, prima urmărind eliminarea treptată a pesticidelor sintetice din agricultură cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice.
O altă solicitare vizează restaurarea biodiversităţii prin refacerea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât agricultura să contribuie la protejarea biodiversităţii în loc să o afecteze, iar cea de a treia cerere este sprijinirea fermierilor pentru această tranziţie.
"Este nevoie de sprijin, tranziţia s-ar putea să nu fie uşoară pentru toată lumea. Reformarea agriculturii se poate face prin prioritizarea agriculturii de scară mică, diversă şi durabilă, sprijinind o creştere rapidă a practicilor agro-ecologice şi organice care să permită formare profesională, dar şi cercetare independentă în beneficiul fermierilor şi al agriculturii fără pesticide şi fără organisme modificate genetic", a subliniat reprezentantul Romapis.
Această iniţiativă este susţinută de o alianţă alcătuită din 90 de organizaţii ale societăţii civile, grupuri de acţiune, organizaţii ale apicultorilor şi fermierilor, dar şi de oameni de ştiinţă, din 20 de ţări europene.
"De ce este nevoie de aşa ceva? Pentru că natura, aşa cum o ştim noi astăzi, se află la limita colapsului, aproape de punctul unde întoarcerea nu mai este posibilă. Un raport al ONU din 2017 face referire la această situaţie. Pesticidele produc în mod direct extincţia de specii: albine şi alte insecte polenizatoare. Avem un raport de o importanţă extraordinară, care nu este îndeajuns înţeles, mai ales în România. Cred că puţină lume ştie că un studiu din Germania, făcut pe o perioadă de 27 de ani, în care s-au făcut măsurători privind masa insectelor zburătoare, atenţie, din zone protejate, departe de agricultură, a constatat că în 27 de ani masa totală a acestor insecte a scăzut cu 75%. Este o informaţie care ar trebui să ne dea coşmaruri. Aşa cum planctonul reprezintă esenţa vieţii în mări şi oceane, insectele zburătoare stau la baza lanţurilor trofice pe uscat, iar dispariţia insectelor aproape sigur ar avea ca afect extincţia şi a altor specii, poate chiar şi oamenilor", a afirmat Dobrescu.
Pesticidele fac posibil un mod de agricultură intensivă, uneori chiar ultraintensivă, bazat pe monoculturi, care au un efect devastator asupra polenizatorilor.
"O monocultură este un deşert pentru albine, bondari, fluturi, pentru că, după ce acea cultură dispare ca flori, acele plante care oferă nectar sau polen, după dispariţia lor, acolo rămâne un deşert, lipseşte varietatea, lipsesc buruienile, lipsesc floricelele de orice fel, iar acesta este un peisaj pe care îl întâlnim tot mai des pe câmpiile României", a avertizat Dobrescu.
Agricultura industrială favorizează schimbările climatice întrucât se bazează pe pesticide sintetice, iar acestea se obţin prin procese chimice industriale intens utilizatoare de combustibili fosili. Pe de altă parte, utilizarea lor distruge capacitatea solului de absorbi carbonul din atmosferă, contribuind la amplificarea efectului de seră.
Campania Iniţiativă Cetăţenească Europeană (ICE) este condusă de o alianţă intersectorială a organizaţiilor societăţii civile care acoperă mediul, sănătatea, agricultura şi apicultura. Printre alţii, organizatorii includ reţelele europene Friends of the Earth Europe şi Pesticide Action Network (PAN), precum şi Institutul de Mediu din Munchen, fundaţia Aurelia (Germania), Generations Futures (Franţa) şi GLOBAL 2000/Friends of the Earth Austria. În România s-au implicat organizaţiile Agent Green, Ecoruralis şi Romapis.
Oamenii de ştiinţă cer măsuri radicale şi urgente pentru a stopa colapsul naturii, în condiţiile în care un sfert dintre animalele sălbatice ale Europei sunt grav ameninţate, jumătate din siturile naturale sunt în situaţie precară, iar serviciile ecosistemice (contribuţiile directe şi indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.
Între timp, milioane de fermieri sunt striviţi de preţurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic şi de marile corporaţii, iar patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 şi 2016 în UE, arată studiile de specialitate.