După ce a distrus libertățile civile, dreptul la exprimare și separarea puterilor în stat, liderul autoritar al regimului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, a decis să-și consolideze imaginea de apărător al Islamului - în al cărui campion s-a autoerijat -, în perspectiva viitoarelor alegeri din țară. De data aceasta, președintele Turciei a declarat război alcoolului și a restricționat vânzarea băuturilor, într-o mișcare care, consideră el, ar putea să-i aducă și mai multe voturi din partea conservatorilor, întărindu-i și sprijinul în rândul formațiunilor politice islamiste.
Scoasă cu greu din restricțiile impuse de Islamul medieval și adusă în lumea modernă de către reformele lui Mustafa Kemal Atatürk, Turcia pare să regreseze rapid spre statutul său inițial, sub conducerea dictatorială a președintelui Erdogan. Liderul de la Ankara încearcă din răsputeri să plaseze Islamul în centrul politicii naționale pentru a abate atenția de la gestionarea dezastruoasă a țării, provocată de regimul său autoritar. Încet, dar sigur, Erdogan îndepărtează Turcia de valorile laice și occidentale, ghidându-și țara doar în direcția Orientului Mijlociu. Ultima sa decizie în acest sens este restricționarea consumului de băuturi alcoolice.
Decizie hilară
Pe 29 aprilie, guvernul turc a impus o carantină de aproape trei săptămâni, însoțită de măsura interzicerii vânzărilor de alcool până la sfârșitul Ramadanului. Toate rafturile cu băuturi alcoolice ale magazinelor care au funcționat în perioada carantinei au fost sigilate, clienții fiind notificați că raioanele respective sunt temporar închise, din ordinul executivului. Conform relatărilor publicației „Nikkei”, numeroși turci s-au înghesuit pentru a se aproviziona cu băuturi alcoolice chiar înaintea instaurării carantinei. „Nu cred că am vândut vreodată atât alcool în timpul Ramadanului!”, a remarcat un angajat al unei vinării din regiunea vestică Thrace, citat de aceeași sursă. Anul acesta, Ramadanul a început pe 13 aprilie și s-a încheiat pe 12 mai. Deși carantina a luat sfârșit pe 17 mai, guvernul a continuat restricțiile contra COVID-19 în weekenduri, precum și interdicția impusă vânzărilor de alcool, generând numeroase dezbateri pe tema menținerii acesteia. Numeroși turci se întreabă acum care este eficiența interzicerii băutului la domiciliu ca măsură împotriva coronavirusului, criticând virulent decizia, considerată total nejustificată și un nou amestec flagrant al regimului de la Ankara în viața privată a cetățenilor.
Război contra alcoolului
Încă de când a venit la putere, în 2002, Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), formațiunea politică islamistă a președintelui Erdogan, a înăsprit măsurile în privința consumului de alcool. Guvernul a crescut în timp taxele pentru acest gen de băuturi, iar în 2013 a dat o lege care interzice reclamele la alcool, precum și vânzările la magazinele de specialitate, după 10 noaptea. Legea mai interzice producătorilor și celor care comercializează băuturi alcoolice să sponsorizeze evenimentele sportive. Acestea sunt, însă, numai măsuri de suprafață. În realitate, deși există peste 150.000 de magazine – inclusiv supermarketuri – care vând băuturi alcoolice în Turcia, a devenit extrem de dificilă obținerea autorizației de a deschide noi magazine de același fel. În anumite regiuni cu populație conservatoare, autoritățile locale refuză eliberarea unor astfel de autorizații, afirmând că alcoolul este un păcat, dezvăluie președintele unei asociații a proprietarilor de magazine de băutură, citat de „Nikkei”. Erdogan este un musulman pios, cunoscut pentru faptul că urăște alcoolul. „Cred că președintele încearcă să transforme Turcia într-un loc precum Dubai, în Emiratele Arabe Unite, unde este permis consumul de alcool doar de către străinii care nu sunt musulmani”, susține sursa citată, exprimând o îngrijorare existentă de mai multă vreme în societatea turcă. Deși este o țară cu populație majoritar musulmană, Turcia are o bogată cultură a băutului și produce o varietate largă de băuturi alcoolice, inclusiv bere, vinuri și rachiu. Băutul a devenit legal la scurt timp după înființarea, în 1923, a Republicii Turcia, de către fondatorul și primul președinte al acesteia, Mustafa Kemal Atatürk. De altfel, fondatorul Turciei moderne, un băutor împătimit, a înființat și prima vinărie deținută de stat. Atatürk, care considera politica și societatea islamică drept obstacole majore, a forțat occidentalizarea țării, punând accentul pe separarea statului de religie. În timp ce foarte mulți consideră că Turcia este o țară din Orientul Mijlociu, organizațiile internaționale și mass-media occidentale susțin deseori apartenența europeană a acesteia. Spre deosebire de Iran și Arabia Saudită, Turcia este o democrație. Ankara discuta până nu de mult cu UE despre posibila obținere a calității de membru, iar Turcia este a doua cea mai numeroasă armată din NATO și principala poartă de trecere a Europei în Asia.
Spre „Erdoganistan”!
În ultimii ani, Erdogan a încercat însă din răsputeri să anuleze laicizarea Turciei. În 2020, el a reconvertit bazilica Hagia Sofia în moschee, după ce edificiul fusese transformat de Atatürk în muzeu, în 1935, iar în martie, anul acesta, liderul de la Ankara a anunțat retragerea țării din Convenția de la Istanbul, acord internațional menit să protejeze femeile în fața violențelor. Pe plan diplomatic, Turcia s-a angajat activ în susținerea cauzei palestiniene, iar negocierile pentru accederea în UE au fost practic oprite. În acest context, actuala decizie de a restricționa băuturile alcoolice se înscrie perfect în eforturile lui Erdogan de a promova Islamul și valorile sale. De altfel, în timpul introducerii primelor măsuri dure contra alcoolului, în 2013, Erdogan i-a insultat implicit pe Atatürk și pe aliatul acestuia, Ismet Inonu, declarând într-o dezbatere: „Din moment ce o lege făcută de doi bețivi este respectată, de ce ați respinge o lege ordonată de religie?”. Prin această reacție, Erdogan și-a dezvăluit clar intenția de a îngropa secularismul promovat de Atatürk, manifestându-și încrederea deplină în masa electorală islamistă a susținătorilor săi. De altfel, cele mai recente restricții impuse vânzărilor de băuturi alcoolice par să facă parte din campania de atragere a electoratului conservator, majoritar în Turcia.
Contra noilor restricții
Numeroși turci par însă acum îngrijorați de noua decizie, care le poate îngrădi libertatea de a-și alege băutura. Într-un sondaj realizat de „Istanbul Economics Research”, 56% dintre turci se opun restricției de vânzare a băuturilor alcoolice și doar 44% o susțin. Sondajul mai arată că mulți dintre cei care nu beau au serioase rezerve în privința măsurii, temându-se de un nou atac al președintelui la adresa libertăților civile.
„Din moment ce o lege făcută de doi bețivi este respectată, de ce ați respinge o lege ordonată de religie?”
Recep Tayyip Erdogan