Ascuns printre alte scenarii propuse de Comisia Europeană pentru trasarea viitorului Uniunii Europene, conceptul „Europei cu mai multe viteze” capătă tot mai mult contur, în contextul alegerilor din Germania și Franța și după ce tot mai mulți britanici susțin că, până la urmă, ieșirea din blocul comunitar nu este chiar atât de neinspirată. Conceptul a fost lansat spre dezbatere și pare promovat intens de „motoarele” Europei.
După ce, cu câteva zile în urmă, se referise la „grade diferite de integrare”, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a prezentat, miercuri, un plan de reformare a UE, oferind spre dezbatere cinci posibile direcții de evoluție pentru blocul comunitar. Liderii europeni vor decide până la sfârșitul anului asupra viitoarei direcții a UE, a spus el. „Sărbătorirea semnării Tratatului de la Roma nu va fi doar aniversarea Europei, ci și nașterea unei Europe cu 27 de state membre. Pentru a marca evenimentul istoric, este momentul să răspundem la întrebarea: «Unde merge Europa?», a declarat Juncker, citat de EUObserver. „Resping ideea că Europa se reduce la o zonă de liber schimb, dar nu vă voi spune astăzi preferința mea. Comisia Europeană nu trasează instrucțiuni. Nu vor exista dictate, ci vom asculta. Comisia Europeană nu ia decizii de una singură", a subliniat el. Deși a încercat să pară imparțial, Juncker a camuflat între propunerile enunțate și scenariul „Europei cu mai multe viteze”, variantă de lucru susținută apoi, imediat, printr-o declarație comună, de șefii diplomațiilor din Germania și Franța, „motoarele” UE. Vehiculat de mai mult timp în cancelariile occidentale, acest concept pare să profite acum de pretextul Brexit pentru a se transforma în noua direcție de acțiune a blocului comunitar.
Pretextul Brexit vine mănușă
Preocupați să câștige electorat într-un an cu alegeri, liderii germani și francezi aflați la guvernare par deciși să ofere satisfacție propriilor votanți, frustrați ani de-a rândul că, după extinderea Uniunii spre Est, au fost obligați să împartă puterea decizională în cadrul UE cu state postcomuniste. Foarte probabil, membrii fondatori ai Uniunii, grupați într-un nucleu de state vest-europene cu economii puternice și un nivel ridicat de viață, vor încerca să se protejeze discret de celelalte țări din blocul comunitar, fragmentând organizația în cel puțin două categorii, desemnate pe baza unor criterii de performanță. Europenii din clubul „premium” s-ar putea delimita astfel de „ceilalți”, impunându-le acestora din urmă restricții precum limitarea dreptului la rezidență permanentă, restrângerea accesului liber la piața muncii sau nerecunoașterea diplomelor.
Primul test pentru coeziunea liderilor europeni va fi la reuniunea de la Roma, din 25 martie, când va fi marcat tratatul fondator al Comunității Europene, de la a cărui semnare au trecut 60 de ani.
Speculate de statele europene cu un nivel ridicat de viață, propunerile enunțate de Jean-Claude Juncker riscă să se transforme într-o „Europă cu mai multe viteze”, în care un grup restrâns de state occidentale va lua, treptat, locul Uniunii Europene extinse. În aceste condiții, țările retrogradate în al doilea eșalon ar putea fi nevoite să-și reorienteze strategia, încercând să încheie pe cont propriu înțelegeri cu state puternice, precum Germania, Franța sau SUA.