Măsurile de izolare impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei de coronavirus pot alimenta procesele de radicalizare, care s-au manifestat în ultimul timp prin violențe ale extremei drepte și extremei stângi, apreciază Europol, citat de AFP.
Consecinţele economice şi sociale ale pandemiei ar putea ''alimenta radicalizarea indivizilor, indiferent de convingerile lor ideologice. Activităţile extremei drepte, precum şi ale extremei stângi, şi cei implicaţi în terorismul jihadist încearcă să valorifice oportunitatea creată de pandemie''', spune Catherine de Bolle, directoarea Europol, în raportul 'Situaţia şi tendinţele terorismului'.
Ea precizează că reţelele de extremă dreapta, chiar dacă nu comit acte violente, promovează intoleranţa.
''Un asemenea climat construit pe xenofobie, pe ură contra evreilor şi musulmanilor şi pe sentimente anti-imigraţie ar putea favoriza folosirea violenţei de către indivizi radicalizaţi, aşa cum am văzut atât de des în ultimele luni'', avertizează raportul Europol.
Șase atacuri, reuşite, eşuate sau dejucate , din 2019, au fost atribuite extremei drepte din trei ţări, faţă de numai unul în 2018.
Printre aceste atacuri figurează atentatul de la sinagoga din oraşul german Halle, unde două persoane au fost ucise, în octombrie 2019. Acesta face parte dintre atacurile care au determinat autorităţile federale de la Berlin să interzică trei grupări neonaziste.
Raportul are 98 de pagini și apreciază că atentatele jihadiste s-au redus, în special datorită eforturilor forţelor de securitate şi cooperării internaţionale.
În 2019, şapte state UE au documentat şapte atacuri sau tentative şi alte 14 dejucate, ceea ce înseamnă un total de 21 de atacuri comise sau dejucate ori tentative de atacuri, faţă de 24, în anul 2018 şi 33, în anul 2017.