Liderii NATO au convenit, anul trecut, asupra unor planuri pentru cea mai mare restructurare din ultimele trei decenii a capacităților de apărare ale blocului militar transatlantic, pe fondul îngrijorărilor crescânde față de o nouă și foarte probabilă agresiune a Rusiei în Europa.
În culise, oficialii au analizat încă de atunci cerințele minime de apărare pentru realizarea acestor planuri, care au fost trimise guvernelor naționale în ultimele săptămâni, susține un planificator militar, care a vorbit sub rezerva anonimatului pentru agenția Reuters.
Cerințele minime detaliază deficiențele armatelor NATO în domenii-cheie, oferind o indicație aproximativă a miliardelor de euro care ar putea fi necesare pentru remedierea acestora, a mai dezvăluit planificatorul militar.
NATO își propune să transforme aceste cerințe în obiective obligatorii pentru guvernele individuale pentru a asigura apărarea Europei până în toamna anului 2025, atunci când va organiza o reuniune specială a miniștrilor Apărării.
Urgențe
Reuters a discutat cu 12 oficiali militari și civili din Europa despre planurile clasificate ale NATO. Ei au enumerat șase domenii pe care alianța celor 32 de națiuni le consideră cel mai urgent de abordat.
Printre acestea se numără deficitul de apărare aeriană și de rachete cu rază lungă de acțiune, numărul de trupe, muniția, problemele logistice și lipsa de comunicații digitale sigure pe câmpul de luptă.
Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului pentru a discuta mai liber despre probleme de securitate. NATO nu a dat publicității o estimare a costurilor totale ale acestor priorități.
Concluziile arată că NATO se confruntă cu dificultăți în atingerea obiectivelor sale, într-un moment în care unitatea ei ar putea fi pusă la încercare de constrângerile bugetare în rândul principalilor membri europeni ai blocului militar, precum și de divergențele privind cât de dură ar trebui să fie poziția alianței față de Rusia.
În mod special, alegerile prezidențiale americane din acest an aduc în discuție perspectiva ca SUA, cea mai importantă putere a NATO, să fie conduse de un lider critic la adresa alianței - fostul președinte Donald Trump - care a acuzat partenerii europeni că profită de sprijinul militar al Americii.
La summitul de la Washington, din 9-11 iulie, o serie de responsabili politici europeni au recunoscut public că, indiferent de cine va câștiga alegerile din noiembrie, continentul va trebui să își majoreze cheltuielile militare.
„Trebuie să recunoaștem că pentru America, indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale, prioritatea se va îndrepta tot mai mult către zona indo-pacifică, astfel încât națiunile europene din NATO trebuie să preia mai mult din munca grea”, a recunoscut ministrul britanic al Apărării, John Healey, în timpul summitului.
Ca răspuns la întrebările Reuters, un oficial NATO a declarat că liderii alianței au convenit la Washington că, în multe cazuri, vor fi necesare cheltuieli de peste 2% din PIB pentru a remedia deficitele. Sursa a mai precizat că 23 de membri îndeplinesc în prezent cerința de mininum 2% sau o depășesc.
„Indiferent de rezultatul alegerilor din SUA, aliații europeni vor trebui să continue să își crească capacitățile de apărare, gradul de pregătire al forțelor și stocurile de muniție”, a declarat oficialul NATO.
NATO se află în cel mai înalt stadiu de alertă de după Războiul Rece, oficialii săi cei mai pesimiști, inclusiv ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, avertizând că un atac al Rusiei la granițele sale ar putea avea loc într-un termen de numai cinci ani.
În timp ce economia rusă se află deja pe picior de război, guvernele europene s-ar putea confrunta cu o rezistență internă ridicată, dacă vor solicita mai mulți bani pentru cheltuielile de apărare de la contribuabili, care se resimt deja din cauza reducerii costului vieții, pentru a se pregăti în vederea unui război ce pare, pentru mulți, o perspectivă îndepărtată, susțin analiștii.
„Ne putem aștepta să vedem o reacție politică, în special dacă politicienii încearcă să explice reducerile din alte domenii prin creșterea bugetelor pentru apărare”, remarca „Eurointelligence”, un serviciu de știri și analiză axat pe UE, într-un material publicat recent.
Povara celor peste 2% din PIB
După ani de misiuni în zone mai îndepărtate, în țări precum Afganistan, prima restructurare serioasă a NATO de la sfârșitul Războiului Rece va reorienta blocul transatlantic spre apărarea Europei împotriva unui eventual atac rusesc.
Planificatorii NATO consideră că alianța occidentală va avea nevoie de între 35 și 50 de brigăzi suplimentare pentru a rezista unui atac rusesc. O brigadă este formată din 3.000 până la 7.000 de soldați, ceea ce ar însemna că ar fi necesari între 105.000 și 350.000 de militari.
Acest lucru înseamnă că Germania, spre exemplu, ar avea nevoie de un număr cuprins între trei și cinci brigăzi suplimentare sau de 20.000 până la 30.000 de soldați în plus, a mai declarat sursa citată de Reuters, ceea ce reprezintă efectiv încă o divizie pe lângă cele trei pe care Berlinul încearcă să le echipeze în prezent.
În asentiment cu oficialii americani, mulți responsabili politici europeni - inclusiv britanicul Healey - susțin deja că cheltuielile pentru apărare vor trebui să depășească obiectivul actual al alianței, cel de 2% din PIB.
Tuuli Duneton, subsecretar de stat pentru politica de Apărare în Estonia - unul dintre guvernele cele mai „agresive” din Europa - a sugerat într-un briefing online, susținut în 2 iulie, înaintea reuniunii de la Washington, că summitul NATO de anul viitor ar trebui să discute despre creșterea obiectivului de cheltuieli la 2,5% sau 3%.
SUA sunt, de departe, cel mai mare contributor la operațiunile NATO. Potrivit estimărilor NATO publicate în luna iunie, SUA vor cheltui 967,7 miliarde de dolari pentru apărare în 2024, de aproximativ 10 ori mai mult decât Germania, a doua țară cu cele mai mari cheltuieli, cu 97,7 miliarde de dolari. Cheltuielile militare totale ale NATO pentru 2024 sunt estimate la 1.474,4 miliarde de dolari.
Alegerea de către Trump, în iulie, a senatorului J.D. Vance drept contracandidat la vicepreședinție - care se opune ajutorului pentru Ucraina și a criticat partenerii NATO ca fiind „clienți ai bunăstării” - a stârnit îngrijorare în unele capitale europene.
Locotenent-colonelul Charlie Dietz, purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că SUA sprijină eforturile aliaților europeni de a crește cheltuielile pentru apărare la cel puțin obiectivul de 2% din PIB și a remarcat că aceștia au făcut deja progrese semnificative în creșterea bugetelor.
„Planurile regionale de apărare ale NATO implică sporirea pregătirii și flexibilității în întreaga Alianță. Ne menținem angajamentul de a contribui semnificativ la aceste eforturi”, a precizat Dietz.
Conform noilor planuri de apărare, Germania va trebui să își cvadrupleze apărarea aeriană - nu doar numărul de baterii „Patriot”, ci și sistemele cu rază mai scurtă de acțiune - pentru a proteja bazele, porturile și peste 100.000 de soldați care se așteaptă să traverseze țara în drumul lor spre flancul estic, în cazul unor tensiuni grave sau al unui război, a dezvăluit, tot pentru Reuters, o sursă din domeniul securității.
Germania a avut 36 de unități de apărare antiaeriană „Patriot”, atunci când se afla în linia întâi a NATO, în timpul Războiului Rece. Chiar și atunci, Berlinul s-a bazat însă pe sprijinul aliaților NATO. În prezent, forțele germane au mai rămas cu nouă unități „Patriot”, după ce au donat trei Ucrainei, de la începutul invaziei rusești din 2022, și, în consecință, trebuie să crească drastic numărul acestora.
Costurile vor fi considerabile. Berlinul tocmai a comandat patru unități „Patriot”, la un preț de 1,35 de miliarde de euro.
Semn al provocărilor bugetare care apasă deja asupra celei mai mari economii europene, Germania intenționează să își reducă la jumătate ajutorul militar acordat Ucrainei în 2025.
În schimb, Berlinul speră că Ucraina va fi capabilă să își acopere cea mai mare parte a nevoilor militare cu împrumuturile de 50 de miliarde de dolari, provenite din activele rusești înghețate, aprobate de Grupul celor Șapte.
„Europa trebuie să-și arate «colții»”
Planificatorii logistici ai blocului militar transatlantic se apucă de treabă, stabilind cum să transporte alimente, combustibil și apă la unități, de-a lungul unei linii de aprovizionare, a dezvăluit un alt înalt oficial NATO, precizând că va trebui organizat și un flux invers al trupelor rănite și al prizonierilor de război.
„Se elaborează hărți în detaliu cu aliații”, a spus oficialul, asigurându-se, spre exemplu, că podurile sunt suficient de rezistente pentru a suporta sarcini militare grele.
Un alt planificator militar a schițat un scenariu în care forțele inamice ar putea viza baza aeriană americană din Ramstein, în sud-vestul Germaniei, sau porturile din Marea Nordului, cum ar fi Bremerhaven, prin care forțele NATO ar călători în drum spre Polonia.
„Trebuie să vedem cum protejăm aceste mulțimi de soldați, astfel încât să nu se transforme în ținte valoroase. Astfel, ei vor fi primii și ultimii americani desfășurați aici”, a explicat sursa respectivă, tot sub acoperirea anonimatului.
În timp ce zeci de mii de trupe NATO și sovietice s-au confruntat direct de-a lungul graniței interne a Germaniei în perioada Războiului Rece, desfășurarea trupelor ar dura mai mult în zilele noastre, linia frontului oricărui conflict urmând să fie probabil mutată mai la est.
Este vorba despre un interval de până la 60 de zile, inclusiv timpul pentru obținerea unei decizii politice, mai susține sursa citată.
Europa nu are suficientă capacitate feroviară pentru a transporta tancuri, iar ecartamentele feroviare variază între Germania și fostele state baltice sovietice, ceea ce înseamnă că armele și echipamentele ar trebui încărcate în trenuri diferite.
Un alt oficial NATO însărcinat cu planificarea a declarat că apărarea cibernetică trebuie consolidată pentru a proteja alianța împotriva unui atac de piraterie informatică, ce ar avea capacitatea de a afecta posibilele desfășurări de contingente - în Polonia, spre exemplu -, ce ar putea bloca întrerupătoarele de cale ferată și ar opri deplasarea trupelor spre est.
Acest lucru face ca luarea rapidă a deciziilor și o listă de verificare fiabilă a „steagurilor roșii”, factorii care indică un atac rusesc iminent, să fie esențiale.
Planificatorii NATO au scos în evidență un număr de două cifre de indicatori de avertizare timpurie a ceea ce ar putea constitui semnele precursoare ale unei invazii rusești în toată regula, a declarat pentru Reuters o altă sursă oficială din cadrul alianței occidentale, fără a oferi detalii suplimentare.
Europa ar trebui să fie pregătită să „își arate dinții” și să deplaseze trupe pregătite de luptă până la linia frontului potențial, ca răspuns la mișcările militare rusești, dacă este necesar, ca măsură de descurajare, dar și pentru a se angaja în luptă instantaneu, în cazul în care tensiunile se transformă într-un război, a mai spus sursa citată.