Printre măsurile ce vor fi adoptate se referă și cea care derogă de la sancționarea cu pierderea de drept a mandatului de către un primar sau a unui președinte de consiliu județean în exercițiu care va candida de la alt partid decât de la cel pe listele căruia a fost ales în 2020. O ordonanță similară a fost adoptată, în 2014, de Cabinetul Ponta, însă legea de aprobare a fost atacată la Curtea Constituțională de către PNL și PDL. Legea respectivă a fost declarată neconstituțională de către judecătorii CCR. Printre cei care au criticat, atunci, demersul lui Ponta se număra și Cătălin Predoiu, cel care, astăzi, și-a pus semnătura, în calitate de inițiator, ca vicepremier și ministru de Interne, pe un demers identic. Derogarea de la sancționarea traseismului va funcționa, conform proiectului citat, doar până la derularea efectivă a scrutinului din 9 iunie, după care orice migrare de la un partid la altul va fi sancționată ca și până acum.
Executivul pregătește emiterea unei ordonanțe de urgență care are drept scop instituirea unor măsuri privind organizarea și desfășurarea alegerilor pentru desemnarea membrilor din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 204. Este, practic, documentul prin care Coaliția PSD-PNL va oficializa comasarea alegerilor europarlamentare cu cele locale, din data de 9 iunie 2024.
Astfel, în proiectul de ordonanță de urgență se prevede că alegerile pentru Parlamentul European și cele locale de anul acesta vor avea loc în aceeași zi, în data de 9 iunie 2024, iar perioada electorală începe din data de 12 martie și se încheie în termen de trei zile de la publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României.
O altă noutate introdusă prin acest proiect este aceea că, la alegerile din data de o iunie 2024, o persoană poate candida, în același timp, atât pentru Parlamentul European, cât și pentru funcția de consilier local, de consilier județean, de primar sau de președinte de consiliul județean.
Cea mai spectaculoasă modificare adusă prin această Ordonanță de Urgență este aceea că „în anul 2024, încetarea de drept a mandatului primarului nu se poate face într-o perioadă care se calculează începând cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei de 9 iunie și până la data intrării în exercițiul mandatului de către primarul ales în anul 2024”. Mai exact, această reglementare deschide larg ușa traseismului politic al primarilor și președinților de consiliu județean în funcții, care, dacă ar fi demisionat din partidul pe listele căruia au fost aleși la ultimele alegeri locale, și-ar fi pierdut mandatul de drept.
Se permite migrația politică, dar doar pentru moment
Această sancțiune pentru traseismul aleșilor locali este prevăzută în cuprinsul articolului 160 alineat 1, litera „h”, din Codul Administrativ (OUG nr. 57/2019). Nota de fundamentare a acestui proiect, care este semnată inclusiv de vicepremierul PNL și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, încearcă să justifice necesitatea operării acestei derogări.
Astfel, în documentul citat se prevede că „pentru situația specială din anul 2024, pentru a respecta principiul periodicității alegerilor locale și de a asigura respectarea termenului de exercitare a mandatelor de patru ani ale autorităților administrației publice locale, termenul de referință de la care va începe validarea aleșilor locali este data de 27 septembrie 2024. Astfel, constituirea consiliilor locale și a consiliilor județene se va realiza în 60 de zile, calculate de la data de 27 septembrie 2024”.
Guvernul susține că, pentru anul 2024, termenul pentru validarea mandatelor de primari, respectiv ale celor de președinți de consilii județene se calculează de la data de 27 septembrie 2024, iar măsura sancționatorie, care se soldează cu încetarea de drept a mandatului, prevăzută de articolul 160 alineat 1 litera „h” din Codul Administrativ „va permite unui primar în funcție să candideze din partea unui partid politic, altul decât cel pe lista căruia a fost ales anterior, fără să îi înceteze mandatul de primar pe care îl exercită”.
În aceeași notă de fundamentare se mai precizează că măsura de derogare va fi valabilă și în cazul unui președinte de consiliu județean în funcție, care va putea, astfel, să candideze din partea unui partid politic, altul decât cel pe listele căruia a fost ales în 2022, fără să își piardă mandatul Însă, se face mențiunea că „se impune ca această măsură derogatorie să fie aplicabilă până la data intrării în exercițiul mandatului de primar, respectiv de președinte de consiliu județean ca urmare a organizării alegerilor din 9 iunie 2024”.
Unii dintre inițiatori criticau la CCR un demers similar, din urmă cu 10 ani
Inițiatorii proiectului de ordonanță de urgență consideră că, „în lipsa reglementării, în temeiul actelor normative în vigoare, în situația în care un primar acceptă candidatura din partea unui alt partid politic față de partidul politic pe listele căruia a fost ales în 2020, devine aplicabil cazul de încetare de drept a mandatului, prevăzut de articolul 160 alineat 1 litera «h» din Codul Administrativ, situație în care se poate regăsi și un președinte de consiliu județean.
Ei bine, nota de fundamentare este semnată de președintele Autorității Electorale Permanente, Toni Greblă, de secretarul general al Guvernului, Mircea Abrudean, de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, de ministrul de Externe, Luminița Odobescu, și de ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea (VEZI FACSIMIL).
Unul dintre inițiatori, Cătălin Predoiu, critica vehement, în urmă cu exact zece ani, Ordonanța de Urgență a Guvernului Ponta, nr. 55/2014, adoptată cu două luni înaintea alegerilor prezidenţiale. Actul normativ a legalizat, pentru o perioadă de 45 de zile, traseismul politic, permiţând aleşilor locali să migreze de la un partid la altul, fără să-şi piardă mandatul. Efectul OUG 55/2014 a fost trecerea a peste 5.000 de aleşi locali, dintre care 552 de primari, de la un partid la altul, 80% dintre ei migrând spre PSD.
În decembrie 2014, PNL și PDL au atacat la Curtea Constituţională legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă. Pe lista celor care au semnat sesizarea de neconstituționalitate se regăsește și Cătălin Predoiu. Legea a fost declarată neconstituțională de către CCR, impunând Parlamentului să adopte o lege de respingere a OUG 55/2014.
Se votează până la ora 22.00, în aceeași zi, pe liste separate. Pe buletin, însă, se aplică un singur autocolant
Proiectul de lege conține și alte modificări pe care le aduce legislației electorale. Spre exemplu, la alegerile din data de 9 iunie 2024, candidatul, soțul, soția, inclusiv rudele sau afinii până la gradul III nu pot fi membri în birourile electorale. De asemenea, în cazul în care membrul biroului electoral este chemat să participle la adoptarea unei decizii sau a unei hotărâri în ceea ce privește un candidat cu care are relații de rudenie de gradul IV este obligat să informeze despre aceasta pe ceilalți membri ai biroului electoral și să nu ia parte la adoptarea hotărârii.
Mai departe, la alegerile din data de 9 iunie 2024, în secțiile de votare din țară, alegătorii votează în aceleași secții de votare, în același interval de timp, cu aceeași ștampilă cu inscripția „Votat” pe buletine de vot separate, prezența la vot fiind consemnată pe liste electorale distincte pentru cele două tipuri de alegeri.
În această situație, pe actul de identitate al alegătorului se aplică o singură ștampilă cu inscripția „Votat” și data scrutinului sau, după caz, un singur autocolant cu inscripția „Votat” și data scrutinului.
Cine se află în secție, la ora „stingerii”, poate vota până la 23.59
În continuare, la alegerile din 9 iunie 2024, prin derogare de la prevederile articolului 16 alineat 4 indice 1 din Legea 115.2015, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot în comuna, orașul, municipiul sau în subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul.
În aceeași idee, la alegerile din data de 9 iunie 2024, votarea va începe la ora 7.00 și se va încheia la ora 22.00. La ora 22.00, președintele biroului electoral al secției de votare va declara votarea încheiată și va dispune închiderea localului de vot. La ora 22.00, urna specială trebuie să se afle în localul secției de vot. Alegătorii aflați în incinta secției de votare vor putea vota până la ora 23.59.
Altă modificare vizează componenta birourilor electorale
Mai există și alte noutăți în acest proiect de OUG privind unele măsuri pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2024 și a alegerilor pentru autoritățile administrației publice locale din anul 2024. Una dintre acestea se referă la faptul că Biroul Electoral Central va fi alcătuit din 21 de membri, dintre care 7 vor fi judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, după care președintele și vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, membrii propuși de partidele politice și de organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale cărora le-au fost repartizate mandate la alegerile europarlamentare din anul 2019, precum și membrii propuși de partidele politice parlamentare și ai organizațiilor cetățenești aparținând minorităților naționale care au un grup parlamentar propriu în cel puțin una dintre Camerele Parlamentului la data constituirii acestora ca urmare a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din anul 2020.
În ceea ce privește alegerile locale, birourile electorale de circumscripție vor avea câte 12 reprezentanți ai partidelor care participă la alegeri în circumscripția respectivă.
Remunerația acestor membri este de 396 de lei pe zi pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare, de 162 de lei pe zi pentru membrii simpli, de 324 de lei pe zi pentru personalul tehnic auxiliar al secțiilor din străinătate, de 730 de lei pe zi pentru președinții birourilor electorale din străinătate și de 660 de lei pe zi pentru membrii birourilor electorale din străinătate care operează și calculatorul.