Din 16 februarie - la Palatul Suțu: „Balcic, școala de pictură de la malul mării”
Locul în care a avut loc întâlnirea dintre Orient și manifestările artistice specifice acestuia cu arta românească din secolul al XX-lea, în special cu pictura, a fost orașul Balcic din zona Caliacra, sau Coasta de Argint, cum avea să fie numit de Regina Maria care și-a construit acolo un palat. Orașul, situat la Marea Neagră, a aparținut României până în anul 1940 când, în urma Tratatului de la Craiova, România a fost constrânsă să cedeze Bulgariei, Cadrilaterul. În cadrul medalionului vor fi expuse în premieră șase lucrări de grafică din colecția de grafică a Pinacotecii București și două lucrări de pictură. Acestea vor veni în completarea expoziției gazdă „Orient versus Occident”.
· Din 25 februarie - la Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei: „Femeile în reprezentarea plastică a Ligiei Macovei”
Expoziția va conține o selecție dintr-o serie impresionantă de lucrări, aflate în colecția de artă „Ligia și Pompiliu Macovei”, realizate în tehnici variate, ulei pe carton și tușuri colorate pe hârtie. Artista optează pentru o angajare profundă în reprezentarea elementelor compoziționale prin detalii bine definite sau prin pensulații subtile și jocuri cromatice vibrate. Indiferent de abordarea structurală a operei de artă, artista transmite cele mai sincere sentimente, care punctează esențe și trăiri ale femeii în diferite ipostaze sau momente importante ale vieții de zi cu zi. Puterea de expresie este determinantă în creația Ligiei Macovei și reprezintă maniera specifică prin care aceasta reușește să asigure angajarea privitorului în universul creației și perpetuarea valorii operei sale în timp.
· Din 7 aprilie - la Muzeul Theodor Aman: „AMAN ÎN PLEIN-AIR”
Muzeul „Theodor Aman” îşi va aştepta admiratorii în 2022 la o nouă expoziţie temporară – „AMAN ÎN PLEIN-AIR – Invitaţie în grădinile şi parcurile lui Theodor Aman”, care va avea vernisajul joi, 7 aprilie 2022 şi va rămâne la dispoziţia publicului până pe 31 martie 2023.
Lucrările propuse pentru expunere, 22 de picturi şi 4 acuarele, aparţin perioadei de maximă maturitate artistică, acoperind în principal ultimele două decenii de creaţie ale maestrului, în care peisajul a devenit un gen perfect asumat şi aproape o formulă identitară în percepţia multor admiratori ai lui Aman. Peisajele pe care le vom expune devoalează pasiune şi o mare bucurie în abordare, sentimente care se transferă cu uşurinţă în percepţia receptorului.
· Din 21 aprilie - la Palatul Suțu: „Bucureştiul văzut de Iosif Berman”
Bucureştiul este un oraș într-o continuă schimbare, iar cel mai bine a surprins această schimbare aparatul de fotografiat. Începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, orașul se transformă într-o capitală europeană, atât la nivel social cât și la cel al aspectului, migrând de la orașul oriental către cel occidental. Tema principală a fotografului Iosif Berman o reprezintă strada, evenimentele care se petrec aici, atât cele inedite cât și activități cotidiene, cu personaje comune. A fost fotograf al Casei Regale și l-a însoțit pe Dimitrie Gusti în cercetările de teren, pe care le va documenta fotografic timp de mai bine de cinci ani.
· Din 28 aprilie - la Palatul Suțu: „Acte domnești fanariote din colecția Muzeului Municipiului Bucureşti”
Instituția noastră are prilejul de a expune încă o dată noi documente, unele mai puțin cunoscute specialiștilor și publicului larg, din bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic păstrat în Colecția de Documente. Patrimoniul Muzeul Municipiului Bucureşti cuprinde o generoasă Colecţie de Documente, între care se regăsesc numeroase hrisoave emise de către cancelariile domnilor Țării Românești, începând cu cea de-a doua domnie a Dan al II-lea (1428 iun.-aug. f.z.), redactate pe pergament sau hârtie de către diecii cancelariilor, în limbile slavonă și română cu caractere chirilice.
· Din 18 mai - la Palatul Suțu: „Țările Române. Peisaje în gravura Europeană de secol XIX”
Această expoziție valorifică patrimoniul din Colecția de Tipărituri și Imprimate a MMB și urmărește să introducă vizitatorul în universul românesc din secolul al XIX-lea, de la principalele obiective istorice care au captat atenția la scenele naturalistice constituite în jurul munților, văilor, râurilor, pădurilor cu prezențe umane sau animalice care conferă dramatism compoziției. În centrul acestei expoziții, se va afla peisajul în gravură. Expoziția se va axa pe expunerea a circa 50 de lucrări care înfățișează locuri din Țările Române surprinse de gravori străini. Astfel au fost surprinse elemente de arhitectură urbană sau rurală plasate în cadre naturale specifice spațiului carpatic.
· Din 27 mai - la Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck: „De la Cap Caliacra la Balcic. Itinerar plastic”
După Primul Război Mondial, Balcicul devine una dintre cele mai iubite destinații artistice. La Balcic, după anul 1924, Regina Maria, împreună cu arhitectul român de origine turcă Emil Güneş, va începe să construiască una dintre cele mai speciale reședințe ale Casei Regale, palatul Tenha Yuvah (Cuibul liniştit), situat chiar pe malul Mării Negre. La Balcic, Cecilia Cuţescu Storck și Frederic Storck își vor construi la rândul lor o minunată reședință, unde vor veni în fiecare vară. În colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck se păstrează o minunată serie de lucrări ce redau casa artiștilor de la Balcic. Aceste picturi și desene inedite vor fi expuse în anul 2022, în premieră absolută, în Muzeul Storck din București.
· Din 10 august - la Palatul Suțu: „Seria Donații și donatori – Donația Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman”
Ioana Gabriela și Alexandru Beldiman au oferit Muzeului Municipiului București, pe parcursului anului 2021, o colecție generoasă și diversificată ce îmbogățește astăzi Pinacoteca București. Obiectele au calități artistice și documentare deosebite și au fost grupate, în funcție de proveniența acestora, în Fondul Hortensia Masichievici Mișu și Nicolae Masichievici Mișu, Fondul familiei Beldiman și Fondul Gabriel Popescu.
Fondul Hortensia Masichievici Mișu, artist plastic, gravor (1916-2011) și Nicolae Masichievici Mișu (1925-2004, inginer) constă din lucrări provenind din colecția lui Nicolae (Nicholaus) Mișu (1893-1973), diplomat român interbelic, sportiv de notorietate al perioadei, dar și lucrări colecționate de soții Masichievici Mișu. La realizarea expoziției vor contribui reprezentanți ai Secției Artă, Secției Istorie, dar și donatorii – în calitatea lor de istoric de artă (Ioana Gabriela Beldiman) și, respectiv, arhitect (Alexandru Beldiman).
· Din 12 august - la Muzeul Nicolae Minovici: „Sub însemnul regalității: Fotografiile unei tinere principese”
Expoziția invită publicul către observarea metodelor de autoreprezentare a tinerei Principese Maria la începutul secolului XX în contextul portretisticii. În Capela Muzeului Minovici au fost expuse 11 fotografii cu tânăra Principesă, poziționate de colecționarul și medicul legist Nicolae Minovici într-un cadru tainic, de însemnătate spirituală. Prin recuperarea și expunerea seriei de fotografii realizate de Franz Mandy, fotograful Curții Regale, se conturează o încercare de reprivire a unei părți esențiale a formulei expoziționale gândite de Nicolae Minovici. Recuperarea vizează nu doar un aspect esențial al expunerii originale, cât și a imaginii în epocă a Principesei Maria și, ulterior, a Reginei tuturor românilor.
· Din 7 septembrie - la Palatul Suțu: „Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu”
Expoziția ,,Familia, Credința și Căminul pictorului Gheorghe Tattarescu” își propune să evoce portretul cultural eterogen al acestui artist, dar și cadrul familial ca un nucleu social. Ceramică românească și europeană de secol XIX, icoane tradiționale de autori necunoscuți, dar și icoane pictate și semnate de artist, câteva cărți din biblioteca pictorului. relevante pentru preocupările sale culturale, grafică mică, caiete de schițe și fotografiile de familie vor încerca o remodelare a familiei secolului XIX în sânul propriului cămin ce o adăpostește.
· Din 9 septembrie - la Palatul Suțu: „Elena Surdu Stănescu – expoziție de sculptură”
Dialogul dintre materie și sentimente se structurează în opera sa sculpturală a Elenei Surdu Stănescu prin exprimarea bucuriei, a iubirii și a mișcării ritmate a trupurilor umane înlănțuite. Sărbătorind împlinirea a 80 de ani de viață, sculptorița Elena Surdu Stănescu are un palmares impresionant, având peste 45 de expoziții personale. A expus de-a lungul vieții în România, dar a avut prezentări remarcabile și în Italia, Franța, Spania, Indonezia sau în Coreea de Sud.
· Din 14 septembrie - la Palatul Suțu: „Destinul unei sculptorițe: Henriette Cihoschi”
Afirmată în perioada interbelică, Henriette Cihoschi (1911-1999) a studiat la École des Beaux-Arts din Paris, cu Henri Bouchard, apoi cu Léon Sicard și Alexandre Descatoire și la Academia de Arte Frumoase din București, sub îndrumarea maeștrilor Oscar Han și Corneliu Medrea. Autorii Paul Emanuel Gălățescu și Andrei-Paul Stăncioiu au propus Muzeului Municipiului București organizarea unei expoziții care să prezinte câteva dintre creațiile acestei artiste, însoțite de o secțiune documentară care să ofere detalii privind viața și contextul în care Henriette Cihoschi s-a format și a expus.
· Din 14 octombrie - la Palatul Suțu: „Doina Lie 2022 – expoziție jubiliară”
La inițiativa Asociației Doina Lie, Secția Artă a Muzeului Municipiului București propune organizarea unei expoziții dedicate acestei sculptorițe în toamna anului 2022, la etajul Palatului Suțu. Urmașii artistei, prin intermediul Asociației Doina Lie, au inițiat organizarea acestei expoziții de sculptură mică și grafică, pe care o considerăm necesară atât pentru demersurile de cercetare a patrimoniului deținut de muzeu, cât și pentru a oferi iubitorilor de artă contemporană ocazia de a se întâlni cu creația unei artiste cu o activitate remarcabilă pentru sculptura românească, inclusiv în arta monumentală.
· Din 26 octombrie - la Palatul Suțu: „Moda la Porțile Levantului”
Muzeul Municipiului Bucureşti este cunoscut pentru ampla şi variata sa colecţie de costume ce acoperă o perioadă de câteva sute de ani, începândcu veșminte fanariote şi terminând cu toalete complete din secolele XIX şi XX, cu bijuterii şi accesorii vestimentare. Vor putea fi admirate în ansamblu şi prin detalii bine alese: rochii confecţionate din catifea sau brocart, decorate abundent cu broderii de fir, pentru jupânese şi jupâniţe, anterie de cutnie, pipiri (haină cu sau fără mâneci, cu poale lungi şi mult încreţite la spate) ciupage din borangic cusute cu fir metalic, fermenele şi cepchene (fermenele cu mâneci lungi și despicate) al căror piept şi spate era minuţios decorat cu măiestre cusături cu model fitomorf, ilice, şalvari sau poturi de arnăuţi şi surugii, fesuri cu lungi canafi, şaluri de caşmir, foarte prețioase, ce se transmiteau din generație în generație. Încălţările fine din catifea, în nuanţe rafinate, vin să susțină ideea de culoare, strălucire, fast.
· Din 2 noiembrie - la Palatul Suțu: „Expoziție-semnal: Pia Massaci”
Născută în 1908, la Constanţa, Pia Massaci este reprezentată în patrimoniul Pinacotecii București cu trei lucrări (Piața Matache Măcelaru, Flori și Palatul Elisabeta). Inițiativa MMB a fost apreciată de către urmașii artistei, care s-au oferit să contribuie la această cercetare inițiată de reprezentanții muzeului, în vederea organizării unei expoziții-semnal. În cadrul acestei expoziții vor fi prezentate atât picturile aflate în patrimoniul Pinacotecii București, cât și lucrări selectate din colecția familiei (aproximativ 15 opere), însoțite de informații și imagini din fondul documentar al familiei artistei.
· Din 15 decembrie - la Palatul Suțu: „Lumea satului în pictura românească”
Un compendiu patrimonial din colecția Pinacotecii București, menit să ilustreze și să prezinte lumea satului românesc, viața țăranilor și tradițiile specifice lumii rurale, va fi expus la finalul anului la Palatul Suțu. Expoziția este rezultatul unei cercetări laborioase, discursul de prezentare fiind foarte modern și adaptat viziunilor contemporane de a privi moștenirea culturală tradițională, în contextul diversității civilizației europene.
Din categoria artiştilor moderni apreciați pentru modul în care au reflectat „specificul naţional”, privit ca o analiză a lumii satului, fac parte pictori ca Octav Băncilă, Ştefan Dimitrescu, Camil Ressu, Theodor Pallady, Arthur Verona, Nicolae Vermont, Aurel Băeșu, Ștefan Popescu și mulți alții.
Expoziția poate fi considerată evenimentul expozițional al sfârșitului de an la Palatul Suțu, în spațiul dedicat Pinacotecii București, și aduce în atenția publicului o selecție impresionantă de lucrări, multe dintre acestea nemaifiind expuse de multă vreme. Călătoria prin satul românesc aduce în faţa privitorului portrete, peisaje rurale, naturi statice, interioare de gospodării ţărăneşti, cu „recuzita” lor specifică, scene de familie şi ocupaţii tradiţionale, satul sub anotimpuri, elemente de costum popular românesc, ceramică şi încă multe altele, de la pictură, grafică și până la sculptură.
· Pe parcursul întregului an – Proiect online la Muzeul Dr. Nicolae Minovici „Comorile lăzilor de zestre”
Folosind pagina de Facebook a Muzeului Nicolae Minovici - https://www.facebook.com/MuzeulNMinovici - și website-ul Muzeului Municipiului București - https://muzeulbucurestiului.ro/ - pe întreg parcursul anului 2022 va fi prezentat un studiu aprofundat realizat de tineri muzeografi despre colecția de țesătură a muzeului, prin care vor fi oferite informații despre piese ce au fost mai puțin cercetate și promovate.
În ordinea redactării prezentărilor, autorii sunt: Ana Maria Măciucă, Cristina Ioniță, Greta Şuteu, Cezar Petre Buiumaci, Grina-Mihaela Rafailă, Nicoleta Bădilă, Elena Olariu, Angelica Iacob, Mădălina Manolache, Ionuț Banu, Rodica Ion, Maria-Camelia Ene, Silvia Zamfir