Starea de panică în privinţa Coronavirusului s-a instalat, în unele medii sociale, cu o viteză mult mai mare decât în alte situații. Cu ajutorul rețelelor de socializare, atât știrile reale, cât și cele false, au început să circule, de duminică seara, reușind să creeze în doar câteva ore, o nouă problemă, pe lângă cea a existenței reale a virusului necunoscut, pe care însă se fac teste. De la falși medici care au oferit „testimoniale” pe „rețeta clasică” a manipulării, cu 70% adevăr și restul fals, până la glume lansate în mediul online, care au fost copiate de mass media și social media, ca știri reale, noul coronavirus a adus cu sine, în România, dar și în restul Europei, un val de falsuri creatoare de panică.
Panica se poate crea și prin omisiune, la fel ca manipularea sau dezinformarea. Pentru că au omis să prezinte planul de măsuri pentru protejarea populației, în caz de carantină, autoritățile din România au reușit, prin conferința comună de pe 23 februarie, să accentueze panica celor care deja erau bombardați cu mesaje manipulatoare, pe Facebook și Whatsapp. Conferința de miercuri seara a reușit să restabilească o stare de normalitate, după ce autoritățile au anunțat că există un plan de măsuri și un cadru legislativ prin care cei afectați de Coronavirus să poată supraviețui în caz de carantină, cu ajutor de la stat. Însă, până miercuri la ora 23.45, când s-au lămurit aceste aspecte legate de supraviețuire, foarte mulți români au reacționat la valul de fake news care i-a luat cu asalt și la omisiunea din comunicarea oficială a autorităților.
Așa se explică și devalizarea unor magazine și următorul fenomen fake news, din care reiese că nu mai este mâncare și am putea trece printr-o criză alimentară. Această informație falsă, corelată cu știrile trunchiate despre situația ce pare similară în „zonele roșii” de carantină din Italia, a creat din nou panică, deși în afară de câteva rafturi golite din unele hypermarketuri, în rest este marfă în toate piețele agroalimentare și în sute de magazine de cartier, dintre care multe au aceleași produse și la aceleași prețuri ca și cele luate cu asalt de cei care au intrat în panică.
Măsurile antigripale au făcut, la rândul lor, obiectul manipulării, prin amestecul de 70% adevăr cu 30% fals, astfel încât, prin mesaje scrise sau „testimoniale”, diverși medici mai mult sau mai puțin reali au lansat liste lungi de „remedii”, de la tratamente naturiste cu ceapă și usturoi, până la produse farmaceutice care se pot vinde cu ocazia unei crize de acest fel.
O altă zonă în care s-a dezvoltat fenomenul fake news este cea a pamfletului. Un nou site umoristic a lansat, zilele acestea, mai multe texte de tip pamflet, dar cu legătură puternică între titluri, fotografii și știrile reale, iar o parte din presă le-a preluat, cu copy/paste, prezentându-le ca știri reale, atsfel încât s-a creat bulversare totală. Și în acest registru au intrat tratamentele „naturiste” pe bază de usturoi, dar și măștile tricolore pe care le-ar fi purtat polițiștii din Ungaria, sau o presupusă victimă a violenței unor săteni care ar fi confundat-o cu o chinezoaică.
În astfel de situații de criză și panică deja creată, pe un astfel de fond emoțional, orice glumă poate accentua starea de panică, mai ales pentru că oamneii se gândesc la posibilitățile reale de a-și salva viața.