Camera inferioară a Parlamentului polonez a adoptat un controversat proiect de lege a presei, prin care puterea încearcă, potrivit acuzațiilor opoziției, să reducă la tăcere mass-media, în special rețeaua de televiziune privată TVN24, controlată de americani și extrem de critică la adresa guvernului de la Varșovia. SUA, unul dintre cei mai importanți aliați ai polonezilor, au reacționat imediat, amenințând cu oprirea viitoarelor investiții americane în Polonia.
Administrația de la Washington a amenințat ieri că interzicerea reînnoirii licenței canalului de televiziune TVN24, deținut de grupul american „Discovery”, pune în pericol viitorul investițiilor SUA în această țară, în timp ce liderii politici din opoziția de la Varșovia au criticat vehement proiectul de lege, pe care îl consideră un atentat la adresa libertății mass-media. Inițiativa legislativă interzice companiilor non-europene să dețină peste 49% dintr-o instituție poloneză de presă. Licența pentru TVN24 expiră pe 26 septembrie.
Blinken avertizează direct
Însuși șeful diplomației americane, Antony Blinken, a declarat că Executivul de la Washington este „profund îngrijorat” de un pasaj din proiect, care, potrivit secretarului de stat al SUA, ia la țintă cea mai vizionată rețea independentă de știri din Polonia și, în același timp, una dintre cele mai importante investiții ale Americii în această țară. „Investițiile comerciale masive ale SUA în Polonia aduc prosperitatea comună și extind securitatea noastră”, a precizat Blinken, într-un avertisment fără precedent adresat de Casa Albă aliatului său european, a cărui apărare depinde în mare măsură de SUA. „Proiectul de lege amenință libertatea mass-media și ar putea submina puternicul climat de investiții din Polonia”, a mai spus șeful diplomației americane. La rândul său, „Discovery” a numit proiectul legislativ „un atac asupra esenței principiilor democratice ale libertății de exprimare și asupra independenței mass-media, precum și un act de discriminare directă, îndreptat contra TVN și «Discovery»”. Concomitent, Grzegorz Schetyna, unul dintre liderii „Platformei Civice”, cel mai mare partid de opoziție din țară, a descris votul de miercuri drept „un atac asupra libertății și asupra mass-media independente”. Mai mult, în toată Polonia au avut loc proteste la adresa acestei legi.
Varșovia se apără
De cealaltă parte, purtătorul de cuvânt al guvernului polonez, Piotr Muller, a declarat că țara sa nu face altceva decât să adopte reguli similare cu cele impuse de alte state membre ale UE. „Avem dreptul de a reglementa chestiuni legate de capital, utilizând modul pe care Parlamentul polonez îl consideră de cuviință”, a adăugat el, citat de Reuters. Potrivit partidului de guvernământ, „Lege și Ordine” (PiS), această lege este necesară pentru a împiedica puterile străine ostile să preia controlul asupra companiilor de radiodifuziune din Polonia. De altfel, legea este de maximă importanță pentru PiS şi pentru preşedintele partidului, Jaroslaw Kaczynski, care controlează deja complet, atât televiziunea publică TVP, devenită un mijloc de propagandă guvernamentală, cât şi o mare parte din presa regională, prin intermediul unei companii de stat. Dezacordul în privința acestei legi a fost unul dintre motivele deciziei prim-ministrului Mateusz Morawiecki de a-l revoca pe vicepremierul Jaroslaw Gowin, liderul unuia dintre cele trei partide din coaliţia guvernamentală. La scurt timp, Gowin a anunţat că partidul său părăseşte coaliţia. Această retragere nu înseamnă automat că Executivul va cădea, deoarece ar fi nevoie de un vot oficial de neîncredere în Parlament. Votul de miercuri a dezvăluit însă că Executivul se bazează pe o majoritate extrem de instabilă. Potrivit observatorilor, aceste rezultate arată că PiS va trebui să negocieze cu deputaţi din alte partide, în special cu extrema dreaptă, înainte de fiecare vot. Proiectul de lege a trecut în Camera inferioară a Parlamentului cu 228 de voturi „pentru”, 216 „împotrivă” și zece abțineri. Inițiativa legislativă urmează să meargă acum în Senat. Într-o primă fază, opoziţia reușise, miercuri, să amâne discuţia, până la reluarea sesiunii Parlamentului, pe 2 septembrie. La scurt timp însă, preşedinta Parlamentului, Elzbieta Witek, a decis să organizeze un nou vot, care a fost câştigat în cele din urmă de conservatorii aflaţi la guvernare, ajutați de câţiva deputaţi din formaţiunea antisistem „Kukiz 15”, care, la primul vot, susţinuse amânarea. Opoziţia s-a abţinut în timpul acestui nou vot. În cele din urmă, proiectul de lege a fost adoptat.
PiS irită și Israelul
Concomitent, Parlamentul polonez a aprobat, miercuri, și un proiect de lege ce împiedică de facto restituirea majorităţii bunurilor confiscate după al Doilea Război Mondial, atrăgându-şi critici puternice din partea Israelului și a SUA. Inițiativa impune o perioadă de prescripţie de 30 de ani pentru revendicarea bunurilor confiscate, în general de către regimul comunist, în perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial. Și după această decizie, Antony Blinken a cerut Poloniei să abandoneze noua legislație, care ar urma să facă mult mai dificilă recuperarea de către evrei a proprietăților confiscate de ocupanții naziști în timpul Holocaustului. „Cerem președintelui polonez, Andrzej Duda, să nu semneze acest proiect legislativ” pentru ca legea să nu intre în vigoare, a afirmat Blinken. „Condamn legislaţia adoptată astăzi de Parlamentul polonez, care pătează memoria Holocaustului şi drepturile victimelor sale”, a declarat, la rândul lui, ministrul israelian de Externe, Yair Lapid. „Voi continua să mă opun oricărei încercări de rescriere a istoriei. (...) Polonia ştie ce trebuie să facă, să anuleze această lege”, a adăugat şeful diplomaţiei israeliene, într-un comunicat. Urmează acum ca preşedintele Duda să îşi dea aprobarea finală pentru ca legea să intre în vigoare. Apărătorii legii susţin că aceasta va pune capăt incertitudinilor legate de drepturile de proprietate şi va elimina problemele recurente legate de fraudă şi corupţie. Cei care se opun legii susţin însă că evreii vor continua să fie dezavantajaţi, deoarece cei care aveau drepturi asupra unor proprietăţi le-au revendicat cu întârziere, dar şi pentru că bunurile au fost confiscate de două ori, mai întâi de naziştii care ocupau Polonia şi ulterior de comunişti. Un total de şase milioane de polonezi, dintre care jumătate evrei, au fost ucişi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. După căderea comunismului, în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor confiscate, aşa cum s-a întâmplat în majoritatea celorlalte ţări din blocul comunist, lăsându-i pe foştii proprietari să acţioneze pe cont propriu, în instanţă.
„Proiectul de lege amenință libertatea mass-media și ar putea submina puternicul climat de investiții din Polonia.”
Antony Blinken, șeful diplomației americane