Si-mo-na, Si-mo-na, un aparat din acela mobil de purtat două zile pe braţ, un holter de măsurat parametrii inimii ar fi înregistrat prin aceste silabe ritmul cardiac al României. Pentru întreg neamul românesc, Simona a dăruit un splendid cadou în anul când sărbătorim Centenarul Unirii. Chiar înainte cu trei luni de a intra în anul Veacului de la Unire, Simona se instalase pe primul loc, era cea mai bună din lume la tenis. Ea, Românca, premianta într-un sport al avalanşei de bani, de propagandă, de reclamă. De lungă vreme ne sprijineam mândria pe triumviratul de legend - Nadia, Hagi, Nasty -, în orice colţ al planetei când se rostea numele Ţării, imediat străinii adăugau trioul de aur, de faimă. Acum ne trăinicim mândria pe patru nume, recunoscute de întreaga omenire, a venit din urmă Simona Halep, cea care rosteşte apăsat ”tot timpul am fost mândră că sunt româncă!”. Simona a răsărit în triumfătoare precum fata cuminte, harnică şi cumsecade din poveste. N-a făcut fasoane, a fost naturală şi cu nasul rămas la locul lui, “sunt o fată dintr-o ţară mică, dar cu oameni buni, care trebuie să creadă mai mult în calităţile lor!”. Simona Halep, cu francheţea ei fermecătoare, se destăinuia că românii din tribune cu miile, românii de-acasă cu milioanele i-au transferat energie, poftă de victorie. În colţul acesta de geografie, unde Ţara a fost mereu biciuită de viscole istorice, ne-am păstrat fiinţa naţională sprijinindu-ne pe biserică şi pe limba română. În faţa zecilor de mii de români veniţi s-o sărbătorească, în faţa milioanelor cu ochii pe televizoare, Stere Halep, tatăl, a mulţumit lui Dumnezeu că i-a făcut cadou această fată. Tatăl ne spusese nouă de la Jurnal şi cititorilor noştri în exclusivitate că “Simona ştie că nu trebuie să sară departe de trunchi!”. Când Simona, câştigătoarea de turnee, lidera clasamentelor venea acasă, la aeroport, în faţa miilor de suporteri şi a puzderiei de ziarişti, campioana internaţională asculta cuminte declaraţiile mamei şi tatălui, “fetiţa noastră ne-a ascultat, a muncit, a visat, a fost mereu un copil cuminte!”. Ea, devenită simbol al României Biruitoare!