Jumătate dintre mamele minore din România nu au fost niciodată la un control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a naşterilor premature şi, implicit, la creşterea mortalităţii infantile, potrivit unei analize a organizaţiei Salvaţi Copiii România. Statisticile internaţionale arată că România înregistrează o rată a naşterilor în adolescenţă mai mare decât în nouă ţări africane.
Fenomenul mamelor minore, care plasează România pe primele locuri din Europa, este unul complex, ale cărui consecințe afectează atât mama, cât și copilul. Potrivit ultimei analize a Salvați Copiii România, cinci din zece mame cu vârsta sub 18 ani nu au fost niciodată la control ginecologic, ceea ce a dus la o rată de patru ori mai mare a nașterilor premature.
Vârsta precoce a mamei înseamnă și o dezvoltare emoțională și socială incomplete, existând o corelaţie directă între aceasta și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale. Practic, studiul Salvați Copiii arată că șase din zece mame adolescente nu au avut niciodată acces la informații privind sănătatea reproducerii sau educației sexuale, iar șapte din zece nu au beneficiat niciodată de planificare familială. Absența unei îngrijiri adecvate a sarcinii nu afectează doar mama, cât mai ales nou-născutul: patru din zece adolescente care devin mame au născut prematur, o pondere de patru ori mai mare decât în rândul mamelor majore incluse în eșantion.
La fel de îngrijorător este că acoperirea vaccinală a copiilor născuți de adolescente este cu peste 10% mai scăzută decât în rândul copiilor născuți de mame majore.
Condiţiile socio-economice, în care aceste mame încă adolescente sunt nevoite să îşi aducă pe lume propriii copii şi să îi îngrijească sunt precare. Astfel, studiul a constatat ca aglomerarea locuinţei caracterizează în principal gospodăriile defavorizate şi cele cu mamă minoră, aproximativ un sfert dintre acestea având o singură cameră de locuit.
Totodată, 40% dintre mamele minore spun că veniturile nu le ajung pentru strictul necesar, iar asta are consecințe nefaste asupra educației și dezvoltării psiho-sociale a mamei și a copilului pe care îl are în grijă.
Prea mulţi copii-părinţi
Potrivit unui raport al organizaţiei Save the Children, care include un index global al ţărilor unde copilăria este mai mult sau mai puţin ameninţată, România ocupă locul 52 din 172, situându-se sub ţări că Ucraina, Kazahstan, China, Serbia, Oman, Muntenegru, Liban, Tunisia sau Bulgaria.
Dintre indicatorii urmăriţi, mortalitatea infantilă şi rata naşterilor înregistrate în rândul adolescentelor sunt cele mai îngrijorătoare. Ţara noastră se numără printre ţările europene cu cel mai ridicat număr de decese ale copiilor sub 5 ani (11,1 la mie), iar din 1.000 de adolescente între 15 şi 19 ani, 34 sunt mame. În Europa, doar două state prezintă o situaţie relativ mai gravă: Bulgaria şi Georgia, cu valori de 36,8, respectiv 38,3 de naşteri la 1.000 de adolescente.
Alarmant este că România se confruntă cu un număr mai mare de naşteri în adolescenţă decât state precum: Trinidad Tabago (30,8), Rwanda (25,6), Albania (21,8), Botswana (31), Burundi (27,9) sau India (23,3).
„Fenomenul copiilor cu copii este unul social, pentru că efectele nu se limitează la situaţia unei mame sau a unei comunităţi, ci vizează, în lanţ, sănătatea fizică şi emoţională a unor copii care se nasc într-un mediu vulnerabil şi supus riscurilor sociale”, spune Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii