În ciuda îmbunătățirilor constatate în ultimii ani, poluarea aerului continuă să depășească limitele impuse de Uniunea Europene (UE) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), potrivit ultimul raport al Agenției Europene de Mediu (EEA) - "Calitatea aerului în Europa - 2018". Nici România nu face excepţie, viaţa celor 19 milioane de români scurtându-se cu 292.300 de ani din cauza poluării în 2015, potrivit documentului amintit. Pentru a înţelege mai bine efectele poluării, asta înseamnă că numai într-un an, viaţa fiecăruia dintre noi s-a scurtat cu aproape 5,5 zile.
Transportul rutier, agricultura, producția de energie, industria și gospodăriile populației contribuie în cea mai mare măsură la poluarea aerului. La jumătatea lunii mai a acestui an, şase ţări au fost trimise de Comisia Europeană în faţa Curţii de Justiţie a UE pentru neîndeplinirea obligaţiilor lor în materie de calitate a aerului. Alături de Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Ungaria se afla şi România.
Particulele fine în suspensie (PM), dioxidul de azot (NO2 emis de motoarele diesel) și ozonul de la nivelul solului (O3) afectează grav sănătatea umană, în condiţiile în care cele 2.500 de stații de monitorizare a calităţii aerului din Europa au relevat existenţa unor concentraţii ridicate de astfel de compuşi.
Mortalitatea datorată expunerii la poluarea aerului este estimată în termenii "ani de viață pierduți" şi "decese premature". Din cauza expunerii la concentraţii mari de PM2,5, românii au pierdut 271.600 de ani de viaţă în 2015. La aceştia se mai adaugă scurtarea vieţii cu 14.100 de ani generată de expunerea la concentraţii de NO2 peste limitele admisibile şi 6.600 de ani pierduți din cauza expunerii la O3. În ceea ce priveşte moartea prematură, expunerea la concentraţii mari de PM2,5 a cauzat în 2015 dispariţia a 25.400 de persoane, expunerea la NO2 a altor 1.300 de persoane, iar concentraţile mari de ozon la nivelul solului au fost răspunzătoare de moartea prematură a 580 de oameni.
Sute de mii de decese în Europa
Estimările actualizate din raport indică faptul că în 2015 concentrațiile de particule fine în suspensie (PM2,5) au fost responsabile de aproximativ 422.000 de decese premature în 41 de țări europene, din care aproximativ 391.000 erau în cele 28 de state membre ale UE. De asemenea, concentraţiile mari de PM2,5 au generat scurtarea vieţii locuitorilor din Uniunea Europeană cu 4,15 milioane de ani, iar la nivelul întregii Europe cu 4,46 milioane de ani.
Costurile poluarii, tot mai ridicate
Efectele acestor expuneri la concentraţii care depăşesc valorile admise sunt creșterea mortalităţii și a morbidităţii, iar pe de altă parte duc la degradarea calității aerului și a apei și, prin urmare, afectează sănătatea ecosistemelor, precum și schimbarea climei. La nivelul ţărilor membre ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) s-au estimat costuri directe generate de poluare de 1.280 USD (aproximativ 1 100 EUR) pe cap de locuitor pentru 2015 și 2.880 USD până la 2.950 USD (aproximativ 2 480 EUR până la 2.540 EUR) pe cap de locuitor pentru 2060. De asemenea, tot în zona ţărilor membre OECD, costurile indirecte generate de poluarea aerului se ridică la 1.200 USD (aproximativ 1.030 EUR) pe cap de locuitor în 2015 și se estimează că vor crește la 2.610-2.680 USD (aproximativ 2.250-2.310 EUR) în 2060.
Inamicul PM 2,5
Particule fine în suspensie (PM 2,5): Procentul populației urbane în UE-28 expus la PM 2,5 a fost de 6% în 2016, în scădere de la 7% în anul precedent. Aproximativ 74% din populația urbană a UE a fost însă expusă concentrațiilor care depășesc liniile directoare mai stricte ale OMS. Expunerea la PM 2.5 a provocat moartea prematură a unui număr estimat de 422.000 de persoane în 41 de țări în 2015.
Inamicul NO2
Dioxid de azot (NO2): Valoarea limită anuală pentru NO2 continuă să fie depășită în întreaga Europă. În 2016, 7% din populația urbană a UE-28 a trăit în zone cu concentrații mai mari decât valorea limită anuală admisă de UE. Totuşi, procentul a fost în scădere de la 9% în 2015. Expunerea la NO2 a provocat moartea prematură a unui număr estimat de 79.000 de persoane în 41 de țări europene în 2015.
Inamicul O3
Ozonul la nivelul solului (O3): Aproximativ 12% din populația urbană a UE-28 a fost expusă la nivelurile O3 peste valoarea-țintă a UE în 2016, ceea ce reprezintă o scădere considerabilă comparativ cu 2015 (30%). Cu toate acestea, procentul este încă foarte mare, având în vedere că în anul 2014 procentul populaţiei expuse a fost de 7%. Dacă este să ne raportă, însă la limita impusă de OMS, atunci aproximativ 98% din populaţie a fost expusă la niveluri care au depăşit-o. Expunerea la ozon a provocat moartea prematură a unui număr estimat de 17.700 de persoane în 41 de țări europene în 2015.
Riscuri mai reduse
-Expunerea la concentrații peste limita admisă de SO2 (dioxid de sulf) a scăzut în ultimii ani, procentul populaţiei afectată fiind de sub 0,5%;
-Expunerea populației la concentrațiile de CO (monoxid de carbon) peste valoarea impusă de UE este limitată şi rară;
-Expunerea la concentrațiile de C6H6 (benzen) este limitată la câteva zone, unde există un trafic intens sau platforme industriale;
-Expunerea la concentraţii mari de As (arsenic), Cd (cadmium), Pb (plumb) și Ni (nichel) este limitată la câteva zone din Europa și este în mod obișnuit cauzată de anumite centre industriale sau energetice;
Top 10 ţări cu cei mai mulţi ani pierduţi din viaţă din cauza expunerii la PM2,5 în 2015
Ţara Nr. de ani
Germania 638.500
Italia 593.700
Polonia 533.300
Franţa 414.700
Anglia 324.900
Spania 290.500
România 271.600
Bulgaria 142.000
Ungaria 139.000
Serbia 127.000
Top 10 ţări cu cele mai multe morţi premature din cauza expunerii la PM2,5 în 2015
Ţara Nr. morţilor
Germania 62.300
Italia 60.600
Polonia 44.500
Franţa 35.800
Anglia 31.300
Spania 27.900
România 25.400
Bulgaria 14.400
Ungaria 12.800
Grecia 12.000