Presa americană a dat publicității un plan de afaceri, promovat de fiul fostului vicepreședinte al SUA Joe Biden, Hunter Biden, în sprijinul unui megaconcern chinez care dorea să dezvolte business-uri majore în mai multe zone ale lumii, inclusiv în România. Documentele au fost publicate de cotidianul New York Times și au legătură cu proiectul imobiliar dezvoltat de magnatul Puiu Popoviciu, în zona de nord a Capitalei, pe terenurile Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară, proiect în urma căruia Popoviciu a primit o condamnare de 7 ani de închisoare cu executare și cu terenurile sub sechestru penal. Proiectul mai viza și cumpărarea a peste 51 la sută din acțiunile Aeroportului Otopeni și ale Aeroportului Băneasa, companii deținute de statul român și de Fondul Proprietatea, unde, până anul trecut, președinte al Comitetului Reprezentanților a fost nimeni altul decât omul de casă al lui Joe Biden, Mark Gitenstein, fost ambasador al SUA la București. De altfel, Fondul Proprietatea este administrat de Fondul de Investiții american Franklin Templeton International Services, iar 120 de milioane de acțiuni sunt deținute de Fundația Bill și Melinda Gates.
Astfel, în plin proces penal legat de acest proiect imobiliar, se negocia un parteneriat între Hunter Biden și grupul chinez CEFC China Energy, care să preia o parte a afacerilor imobiliare și rezidențiale ale lui Puiu Popoviciu din România, pe care să le dezvolte. Actele și corespondența au fost devoalate de către fostul partener de afaceri al lui Hunter Biden, Tini Bobulinski. Planul propus face parte dintr-un proiect mai mare, care vizează mai multe state, însă, în acest moment, ne vom axa exclusiv pe „filiera românească”.
Astfel, se propunea o colaborare între Alltrom Group (AG), parte a grupului de companii deținute de Gabriel Puiu Popoviciu și CEFC China – grup de investiții global care activează pe piața energiei și a serviciilor financiare. În document, se vorbește despre companiile lui Popoviciu, respectiv de grupul Băneasa (Băneasa Investments SA, Băneasa Development SA, Băneasa Business & Technology Park SA), Metav SA, Universal SA, Meteor SA și Velvedere Developments SRL. În legătură cu CEFC, se arată că se afla deja cu investiții în România, prin intermediul KAzMunayGas, prin subsidiara Rompetrol.
Documentul arată că reprezentantul CEFC, Qingxin Ren, s-a și întâlnit cu partea română, respectiv cu Puiu Popoviciu și cu asociatul acestuia, Gerge Argentopoulos, unde au negociat pentru crearea unui Fond de investiții, denumit „CEFF – Alltrom Group”, din care grupul lui Puiu Popoviciu să dețină 47,5%, CEFC China să dețină 47,5% și ați investitori, posibil americani, încă 5 procente. Fondul de investiții urma să preia 90 la sută din Sc Băneasa Investments SA, 65 la sută din Băneasa Business & Technology Park SA și 100% din Băneasa Developments SRL.
600 de milioane de euro, din care 100 de milioane de euro cash
Proiectul propus de Hunter Biden urmărea controlul asupra unor platforme de dezvoltare de peste 100 de hectare în București, planul fiind acela de a se realiza 250.000 de metri pătrați de retail, 200.000 de metri pătrați de spații de birouri și mai mult de un milion de metri pătrați de proiecte imobiliare, cu un cost de un miliard de euro. Alltrom ar fi intrat în acest fond cu investiții de 300 de milioane de euro, iar CEFC ar fi preluat proiectele existente, punând la bătaie o investiție de 600 de milioane de euro, din care 100 de milioane de euro cash.
Exista însă problema litigioasă a afacerii Băneasa, instrumentată de DNA și trimisă în judecată, care viza terenurile Universității de Agronomie, preluate prin fraudă de către Băneasa Investments SA. În acest senst, în document se prevede un scenariu „care implică o soluționare a litigiului legal actual asupra unor părți ale proiectului pentru care toți proprietarii de fonduri vor căuta să fie soluționați cu statul român. Propunerea este construită astfel încât să ofere un cadru reciproc avantajos pentru a facilita această rezoluție”. Prima variantă era „să se permită statului (Universitatea) că ar fi înțelept să rămână ca participant la proiect în mod direct, cu 10% din Băneasa Investments SA, să se asigure un venit anual constant pe termen lung la bugetul de stat (5 milioane de euro anual prin intermediul unei bănci), combinată cu o valoare semnificativă de 100 de milioane de euro la scadența obligațiunii sau să ofere, de asemenea, posibilitatea pentru viitoare ridicări în cazul în care statul decide să considere obligațiunile în acțiuni ale Fondului.
„Este de la sine înțeles că această propunere are nevoie de elaborări suplimentare și este supusă unor negocieri de succes cu statul”, se arată în documentul citat. Se arată, de asemenea, că „dacă problema cu statul menționată mai sus este rezolvată, valoarea Fondului se va dubla fără chiar și alte evoluții, ca urmare a aprecierii terenului și a randamentului activității existente. La rândul său, acest lucru va permite o bază puternică pentru a strânge capitalul datoriei pentru a dezvolta rapid planul”.
Aeroporturile Otopeni și Băneasa. Legătura cu Fondul Proprietatea
Un element mai mult decât interesant al proiectului propus de Hunter Biden pentru România este cu adevărat spectaculos. Documentul în cauză arată că „pe lângă proiectul Băneasa, părțile ar trebui să investigheze și alte oportunități identificate”. Una dintre acesta ar fi constat în „dezvoltarea unei rețele de benzinării la nivel național (Rompetrol combinat cu, în principal, acționarii prin puncte comerciale). Acest lucru se poate face într-o aventură comună cu Rompetrol sau sub forma unui proiect BOT (Build Operateand Transfer)”. Iar a doua oportunitate expusă viza „achiziția majorității (51% cel puțin) din cele două aeroporturi existente în București sau dezvoltarea unui al treilea”.
Care sunt cele două aeroporturi? Evident, Aeroportul Internațional Otopeni „Henri Coandă” și Aeroportul Internațional București-Băneasa. Ambele aflate în proprietatea statului, prin Ministerul Transporturilor, care deține 80 la sută din acțiuni.
Ce să vezi însă, restul de 20 la sută din acțiuni sunt deținute de Fondul Proprietatea. Mark Gitenstein a deținut funcția de ambasador la București până în 2013. La scurt timp, el a fost numit în funcția de președinte al Comitetului Reprezentanților din cadrul Fondului Proprietatea. Entitatea care gestionează acțiunile companiilor din România și care a conlucrat, în epoca băsistă, în mod direct cu Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). „Ungerea” lui Gitenstein, apropiatul familiei lui Joe Biden, la Fondul Proprietatea a fost, conform unor surse, rezultatul unei puternice operațiuni de lobby pe lângă Președinția României și pe lângă Guvernul României de la acel moment. În condițiile în care administratorul unic al Fondului Proprietatea, care se ocupa și de administrarea fondului de investiții alternative, era grupul financiar internațional, controlat de americani, dar cu sediul la Luxemburg, Franklin Templeton International Services S.R.R.L., parte a concernului Franklin Inc.
Întâmplător sau nu, grupul Franklin Templeton a achiziționat, tot în anul 2013, când ambasadorul Mark Gitenstein era numit în Fondul Proprietatea, 20 la sută din datoria externă a Ucrainei, stat în care, conform administrației Trump, fiul lui Joe Biden, Hunter Biden, ar fi săvârșit fraude. Franklin Templeton a achiziționat atunci obligațiuni de stat ucrainene în valoare de 5 miliarde de dolari. Mark Gitenstein a ocupat funcția de președinte al Comitetului Reprezentanților din Fondul Proprietatea până luna trecută, pe 29 septembrie 2020, când i-a expirat mandatul.
Și mai interesant este că în Fondul Proprietatea deține acțiuni și magnatul american Bill Gates, fondatorul grupului Microsoft. Fundația Bill și Melinda Gates a achiziționat, pe bursa de la Londra, 120 de milioane de acțiuni la Fondul Proprietatea.
Proiectul a picat, Popoviciu a fost condamnat. Colaborarea nu s-a încheiat
Proiectul de afaceri din zona Băneasa, privind fondul de investiții chinezo-româno-american a picat, după ce, în 2016, Puiu Popoviciu a fost condamnat, în primă instanță, la nouă ani de închisoare pentru corupție. Mai mult, grupul CEFC a intrat și el în faliment, în timp ce era implicat, la rândul său, în scandaluri de corupție.
Presa americană nota, anul trecut, că, în ultimul an al administrației Obama, „un avocat american a călătorit în România pentru a se întâlni cu un om de afaceri acuzat că a orchestrat un acord de terenuri corupte”. Afaceristul este Puiu Popoviciu, iar avocarul era Hunter Biden, fiul lui Joe Biden. Aceste deplasări aveau loc exact în anul condamnării lui Popoviciu, în condițiile în care Joe Biden propovăduia lupta împotriva corupției ca politică obligatorie pentru România. Conform presei de peste Ocean, „aranjamentul, spun specialiștii în etică guvernamentală, ridică îngrijorarea cu privire la faptul că Hunter Biden a fost folosit drept element de sprijin în efortul lui Popoviciu de a evita urmărirea penală”. Recursul formulat de Puiu Popoviciu a fost sprijinit, juridic, de firma de avocatură a lui Luis Freeh, fost director FBI. Iar Hunter Biden lucra, la acel moment, pentru Boies Schiller Flexner LLP, unde era „consilier”.
În 2017, Puiu Popoviciu a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție la o pedeapsă de șapte ani de închisoare cu executare în dosaul „Băneasa”. Ulterior, Curtea a soluționat și latura civilă a procesului penal. Popoviciu nu se află încarcerat, deoarece, încă dinaintea pronunțării sentinței, a părăsit teritoriul României, refugiindu-se la Londra. În prezent, omul de afaceri se află în procedură de extrădare, la solicitarea statului român.
Afacerea Băneasa, sediul Ambasadei SUA și familia Biden
„România este un loc familiar familiei Biden. Un prieten apropiat și fost angajat al lui Joe Biden, Mark Gitenstein, a ocupat funcția de ambasador al SUA în România din august 2009 până în decembrie 2012. În martie 2012, fratele lui Hunter, Beau, a fost rugat să facă tăierea panglicii la noua ambasadă a SUA în București”, mai scrie presa americană.
În luna mai a anului curent, prestigiosul cotidian american The New York Times publica, pentru prima dată, informația conform căreia „pe lângă activitatea sa la compania Burisma, din Ucraina, Hunter Biden a consiliat un om de afaceri român, Gabriel Popoviciu, ale cărui tranzacții imobiliare au fost investigate”. Magnatul Popoviciu a fost condamnat, în anul 2017, definitiv, la 7 ani de închisoare cu executare pentru modul în care a fraudat o suprafață de 224 de hectare de teren în zona Băneasa, din nordul Capitalei. Afacerea a fost derulată încă de pe vremea când Traian Băsescu era primar general al Capitalei, iar fiica acestuia a deținut un penthouse în ansamblul rezidențial ridicat pe aceste terenuri și ocupă un conac, tot pe aceste terenuri, în care funcționează Biroul Notarial Băsescu Ioana, la care au fost perfectate aproape toate documentele care au legătură cu această afacere.
Însă, pe același teren, care este confiscat în acest moment, conform unei hotărâri a Curții de Apel București, se află și noul sediu al Ambasadei SUA la București. Pe 23 august 2006, Băneasa Investment, controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu, a încheieat cu Ambasada SUA o convenție pentru constituirea unui drept de superficie și/sau închiriere a unui teren în suprafață de 40.000 mp - din terenul aferent Fermei Băneasa, pe o durată de 99 de ani, la un preț de 8.000.000 de dolari. În acea perioadă, funcția de ambasador al SUA în România o deținea Nicolas Taubman.