Proiectele de modificare a legilor Justiţiei, asumate de coaliţia PSD-ALDE, au fost depuse ieri la Camera Deputaţilor. Aleşii puterii au modificat varianta prezentată de Tudorel Toader, iar legile vor trece prin Parlament în procedură de urgență. Printre iniţiatori se numără fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache - autorul Ordonanţei 13, alături de juriştii PSD Şerban Nicolae şi Eugen Nicolicea.
Reforma Justiţiei, aşteptată cu sufletul la gură de liderii PSD-ALDE, a fost depusă la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, varianta ministrului Tudorel Toader fiind modificată faţă de forma iniţială. Este vorba despre un pachet de trei legi (Statutul magistraţilor, legea de organizare şi funcţionare a CSM şi legea privind organizarea judiciară) care vor fi dezbătute în regim de urgenţă, astfel încât să ajungă pe 21 noiembrie la votul final al deputaţilor. Până atunci, forma finală a celor trei proiecte ar putea fi “ajustată” prin amendamente în Comisia specială condusă de Florin Iordache, acolo unde coaliţia PSD-ALDE, cu sprijinul UDMR, deţine o majoritate confortabilă.
La sugestia lui Liviu Dragnea, preşedintele României nu va fi eliminat din procedura de numire a şefilor de parchete (DNA, DIICOT şi Parchetul General), aşa cum prevedea reforma lui Tudorel Toader. O modificare în acest sens va apărea, dacă va fi cazul, abia după pronunţarea Comisiei de la Veneţia. „Eu i-am spus domnului Iordache să ţină totuşi cont de poziţiile mele publice în legătură cu procedura de numire a procurorilor-şefi. Nu au apărut până acum pentru mine argumente serioase ca să se schimbe actuala procedură”, a declarat liderul PSD. Cu toate acestea, şeful statului va putea refuza doar o singură dată, motivat, propunerile de numire în funcţiile de conducere de la Instanţa supremă, DNA, DIICOT şi Parchetul General. Astfel, în cazul în care preşedintele refuză nominalizarea iniţială, ministrul Justiţiei, numit de partidul sau coaliţia aflată la putere, va deţine 100% prerogativa numirii şefilor de parchete. În cazul conducerii ÎCCJ, legea în vigoare prevede că şeful statului poate refuza motivat propunerile făcute de CSM, însă nu există o limită a numărului de refuzuri. Proiectul limitează numărul de refuzuri la unul singur.
Pe de altă parte, preşedintele României nu va mai avea un cuvânt de spus în ceea ce priveşte revocarea şefilor de parchete. Aceasta va fi făcută de Secţia pentru procurori din cadrul CSM, care se poate sesiza din oficiu ori la propunerea ministrului Justiţiei. În legislaţia actuală, preşedintele este cel care semnează revocarea şefilor de parchete, la propunerea ministrului Justiţiei.
După un comportament «noaptea ca hoţii» au trecut la un comportament «ziua ca prefăcuţii». Cu o sfidare fără seamăn, practic îşi rezolvă probelemele penale prin Parlamentul României. Raluca Turcan, deputat PNL
Cine va ancheta magistraţii
Proiectul de reformă prevede şi înfiinţarea unei direcţii special pentru anchetarea magistraţilor. Este vorba despre Direcţia pentru Investigarea Infracţiunilor Săvârşite de Judecători şi Procurori (DIISJP), care va funcţiona în cadrul Parchetului General. Procurorul-şef al acestei direcţii şi adjuncţii acestuia vor fi numiţi de Secţia pentru procurori din CSM, la propunerea ministrului Justiţiei. În prezent, de anchetarea faptelor de corupţie în care sunt implicaţi magistraţii se ocupă procurorii DNA.
O altă propunere se referă la înfiinţarea unui Consiliu Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor, care va numi şi va revoca şefii Inspecţiei Judiciare, aceasta urmând să devină o instituţie autonomă. Din Consiliul nou-înfiinţat vor face parte membri din CSM, din Înalta Curte, Parchetul General, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai asociaţiilor profesionale ale magistraţilor.
Potrivit proiectului de reformă, ministrul Justiţiei poate cere informări asupra activităţii parchetelor şi poate da îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii. De asemenea, ministrul va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului anual de activitate în privinţa marilor parchete.
Dacă va fi un prag modic, eu cred că nu va deranja pe nimeni. Mă refer la propunerea pe care ne-a făcut-o Asociaţia Magistraţilor, acel prag care vizează zece salarii, undeva la 19.000 de lei. Un prag minimal nu cred că deranjează pe nimeni Florin Iordache, despre pragul abuzului în serviciu