Parlamentarul susține că, deși trendul european în materia investițiilor publice este tranziția la o economie verde, foarte puține instituții din România acționează în acest sens. Comisia Economică din Senat, care a întocmit raportul în legătură cu această inițiativă, a dat un răspuns negativ, atrăgându-i atenția deputatului Roman că încă din 2021 și 2022 aceste reglementări propuse de el au fost înglobate în legislația care reglementează domeniul achizițiilor publice.
În 15 noiembrie 2022, la Parlament, a fost depusă o propunere legislativă pentru completarea articolului 54 din Legea 89/2016, privind achizițiile publice. Această propunere legislativă, denumită PLX 194/2022, îl are ca autor de deputatul Partidului Național Liberal Claudiu Florin Roman și are ca obiectiv introducerea, după alineatul al patrulea al respectivului articol a unui nou alineat, 4 indice 1, conform căruia „pentru achiziția de lucrări, autoritatea contractantă are obligația de a stabili prin documentația de atribuire minimum o componentă investițională «verde», compatibilă și complementară cu investiția de bază”.
În expunerea de motive, Claudiu Florin Roman susține că, în prezent, „România traversează o perioadă deosebit de favorabilă din perspectiva oportunităților de finanțare a investițiilor naționale în infrastructura mare (transportul rutier, feroviar și aerian) și în investițiile de interes local, cu ajutorul fondurilor externe nerambursabile disponibile atât prin PNRR, cât și prin axele de finanțare aferente programelor operaționale sectoriale 2014-2020 și 2021-2027”.
Acuză că autoritățile nu înțeleg importanța tranziției la o „economie sustenabilă”
„Chiar dacă lucrările de investiții întrunesc condițiile tehnice și calitative superioare impuse de finanțator și sunt realizate cu materiale de înaltă calitate, acestea încorporează un grad relativ scăzut de componente aferente tranziției către o economie verde”, precizează deputatul inițiator, care adaugă: „acest lucru contravine intereselor naționale de dezvoltare, în condițiile în care o parte semnificativă a finanțărilor nerambursabile pentru următorii 6 ani privilegiază investițiile prietenoase cu mediul ambient, care să conducă la o economie sustenabilă”.
Potrivit aceleiași expuneri de motive, „mare parte dintre statele dezvoltate ale UE integrează de mulți ani în cadrul investițiilor publice și componente de politici de mediu, cum ar fi: pentru autostrăzi – sisteme fotovoltaice de iluminat și semnalizare, pentru infrastructura feroviară și rutieră – înființarea de perdele forestiere pentru combaterea poluării fonice asupra așezărilor, pentru combaterea noxelor și a blocajelor generate de viscole; gestionarea ecologică a deșeurilor și apelor uzate”.
Florin Roman mai susține că, deși unele autorități publice din România au înțeles importanța integrării unor componente verzi în realizarea investițiilor publice, „acest lucru rămâne încă foarte puțin dezvoltat la nivel național”.
Pe principiu „nu vrei, te obligăm”
În acest sens, deputatul consideră că este oportună „obligarea autorităților contractante ca, prin documentația de atribuire, să integreze proiectelor investiționale minimum o componentă verde”, iar aceasta să fie prevăzută expres în documentația de atribuire a lucrărilor.
Claudiu Florin Roman a beneficiat, conform tabelului de semnături publicat, de sprijinul a încă trei colegi deputați liberali pentru promovarea acestui proiect de lege. Primul nume care sare în ochi este cel al Ralucăi Turcan. Ceilalți doi susținători sunt Ștefan Stoica și Radu Moisin.
Răspunsul Comisiei pentru Industrii: Se propune un paralelism legislativ
De fapt, acesta a fost și singurul sprijin primit de inițiativa legislativă. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, în care se precizează că „expunerea de motive nu respectă structura instrumentului de prezentare și de motivare, nefiind prezentate cerințele care reclamă intervenția normativă, impactul socio-economic, impactul financiar, consultările derulate în vederea elaborării propunerii și activitățile de informare publică pentru elaborarea și implementarea proiectului de act normativ”.
Legea a fost analizată și de Comisia pentru Industrii și Servicii a Senatului, comisie raportoare, care a decis să remită Plenului un raport de respingere. În acest document scrie negru pe alb: „Legea 88/2022, care a completat Legea Achizițiilor Publice și Legea Achizițiilor Sectoriale, a completat cadrul legislativ al achizițiilor verzi în vigoare”.
„Astfel încât, pentru identificarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, autoritățile contractante utilizează factori de evaluare privind protecția mediului în cadrul criteriilor de atribuire «cel mai bun raport calitate-preț» și «cel mai bun raport calitate-cost», prevederi aplicabile în cazul atribuirii contractelor de furnizare, prestări servicii și lucrări”, se mai arată în documentul citat, Raportul adăugând că „introducerea reglementărilor prin care se instituie obligația de a stabili prin documentația de atribuire a unei componente investiționale verzi este de natură a constitui paralelism legislativ, în contextul în care există deja la nivelul legislației primare reglementări în sensul celor propuse în prezenta propunere legislativă”.
Legea a intrat la vot, în plenul Senatului, pe data de 6 martie, când a fost respinsă cu 107 voturi la zero. Un singur parlamentar, senatorul AUR Ionuț Neagu, s-a abținut de la vot. În 13 martie, proiectul a ajuns la Camera Deputaților, care este for decizional, unde Comisiile Economică, pentru Industrii și Juridică trebuie să finalizeze raportul până pe data de 29 martie 2023.