Mai multe articole și studii de specialitate care au fost publicate în ultimul timp atrag atenția asupra unui pericol de radioactivitate în unele zone din România. Cu toate acestea, unii specialiști susțin că nu ar fi nimic anormal sau nociv, ba chiar multe zone cu radioactivitate crescută ar avea de fapt efecte terapeutice. Cât despre mamuții radioactivi care au pus pe jar autoritățile la începutul săptămânii, Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a anunțat că radiațiile sunt în parametri normali la Muzeul de Geologie din București.
Măsurătorile făcute recent de o echipă de specialişti de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj arată că s-au găsit concentrații foarte mari de radon, mai ales în zona Transilvaniei, în peșterile din Apuseni, dar și în case, în școli, grădinițe și instituții publice. Potrivit specialiştilor care au lucrat la acest studiu, gazul radioactiv se degajă din sol şi se infiltrează în case, prin structura de rezistenţă sau prin crăpăturile plăcii, astfel încât poate avea un nivel mai crescut al concentraţiei în apartamentele sau sălile aflate la demisolul sau parterul clădirilor şi mai ales acolo unde clădirile au fost izolate. Nu toți specialiștii români sunt însă de acord cu existența acestui pericol. „Radonul este un gaz inert, nu face rău. În peșteri crește emanația de radon atunci când se apropie un cutremur. Nu e ceva periculos. Sunt niște colegi care au primit fonduri europene ca să studieze mediul microclimatic al peșterilor pentru oportunitățile turistice. Faptul că radioactivitatea în peșteri este puțin mai ridicată este cunoscut, pentru că există calcit. Calcitul din peșteri aduce, picătură cu picătură, anumite cantități de uraniu, mai ales în Apuseni, și crește radioactivitatea, dar în niciun caz nu s-a vorbit despre un pericol. Această radioactivitate poate fi folosită în scop terapeutic, ionizarea crește. Am asistat la mai multe seminarii internaționale pe tema speleoterapiei”, spune Cristian Lascu, renumit speolog și geolog, recunoscut pe plan internațional.
Unele roci pot fi radioactive
Există și excepții, când radioactivitatea în peșteri e uneori mai mare decât în mod obișnuit, însă geologii și speologii care studiază de câteva decenii fenomenele carstice nu spun că există un pericol foarte mare, ci doar unele excepții care nu au afectat viața vizitatorilor de caverne. „Am avut și eu o problemă, când am scos dintr-o peșteră niște formațiuni pe care le-am trimis unui prieten, pentru analize, în Norvegia, dar atunci când au intrat cu ele în laborator, au început să piuie toate aparatele. Totuși, de obicei nu este un pericol. Eu, care am lucrat ca geolog prospector, în mod normal verificam proprietățile magnetice și la Întreprinderea de Metale Rare se făceau măsurătorile până în 1990. Rocile radioactive sunt în foarte puține locuri în țară”, mai spune Cristian Lascu. Și în zona Băilor Herculane sau în alte zone ale țării unde se fac tratamente balneare există o radioactivitate mai ridicată, dar este folosită în scopuri terapeutice de peste două mii de ani.
Mamuții și rocile de la Geologie
Specialiștii CNCAN au făcut măsurători marți, la Muzeul de Geologie, în urma publicării unui articol pe tolo.ro, care arăta că radioactivitatea depășește cu mult limitele admisibile. „În urma măsurătorilor efectuate la fața locului, s-a constatat că în spațiile investigate (săli de colecție, holuri, spațiile adiacente clădirii, subsol, curtea interioară a muzeului), debitul dozei ambientale este în limitele de variații ale fondului natural de radiații și nu există risc radiologic pentru populație în calitate de vizitatori sau riverani și nici pentru angajații muzeului. Concentrația de radon măsurată în aceleași încăperi este de câteva ori mai mică decât valoarea medie măsurată în România până în prezent. În ceea ce privește zona de depozitare a eşantioanelor fosile (fragmente mamut) din curtea interioară a muzeului, aceasta nu reprezintă un pericol, măsurătorile efectuate de către specialiștii CNCAN au evidențiat că la aproximativ 1,5-2 m de suprafață de fragmentele de mamut, radioactivitatea este în limitele fondului natural de radiații”, a precizat CNCAN, într-un comunicat de presă.
Specialiștii CNCAN arată că aria cu radioactivitate ridicată de la Muzeul de Geologie nu este înscrisă în traseul de vizitare pentru populație și nu constituie loc de muncă pentru angajații muzeului. “Pentru exemplificare, nivelul de expunere la un zbor cu avionul este de 30 ori mai mare decât fondul natural de radiații, iar la o radiografie pulmonară, nivelul este de 20.000 mai mare decât fondul natural de radiații”, mai spun specialiștii CNCAN.
Studiu european făcut de UBB Cluj
Rezultate care arată un grad foarte ridicat al concentrației de radon s-au determinat în Peștera Urșilor, Peştera Muierii şi Peştera Polovragi, precum şi în câteva puncte de pe traseele turistice din zonă. Specialiștii de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj care au făcut studiul anul trecut spun că ar trebui ca în viitor să fie semnalizate aceste zone, pentru a fi ori evitate, ori pentru a se limita staţionarea în aceste locuri. În peşteri, această concentraţie poate ajunge şi la 1.000-2.000 de Bq/m3. Specialiştii au explicat că în ceea ce priveşte zonele turistice, vizitatorii nu sunt atât de mult afectaţi, ci personalul de specialitate şi ghizii trebuie avertizaţi să îşi implementeze anumite protocoale de muncă, cum ar fi limitarea la 12 ore/lună a prezenței în peșteri, şi să facă controale periodice. Echipa de la UBB lucrează în prezent, pe un proiect european, la dezvoltarea unor sisteme de monitorizare a concentraţiei de radon care să fie uşor de folosit, ieftin şi eficient.
Cele 5.000 de măsurători realizate până acum de echipa Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul UBB acoperă 42% din harta României. Potrivit coordonatorului proiectului, Alexandra Cucoş-Dinu, rezultatele arată că media României la poluarea cu radon este dublă față de media europeană.