Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României

Fondurile de investiții bagă bani în ce au blocat guvernele României

de Diana Scarlat    |   

Din 2017, cabinetele medicale au fost ocolite de la finanțările nerambursabile, fie din fonduri europene, fie din fonduri guvernamentale. În timp ce programele pentru start-up au dat bani unor firme cu șanse destul de reduse de a rezista pe piață. S-au finanțat sute de spălătorii auto și saloane de frumusețe în mediul rural sau studiouri foto-video, dar cabinetele medicale fie au fost excluse din start, fie s-au introdus atât de multe criterii birocratice, încât finanțările au fost aproape imposibil de accesat. Între timp, fondurile de investiții din alte țări au făcut studii de piață și au ajuns la concluzia că cele mai profitabile afaceri sunt în domeniul medical și în digitalizare. Drept urmare, au venit să finanțeze cu zeci de milioane de euro exact acele start-up-uri care nu au primit fondurile nerambursabile, mai ales într-un domeniu care nici măcar nu a fost în atenția guvernelor: e-Medicina.

 

Cu banii pentru start-up-uri s-au lăudat toate guvernele, din 2017 până la debutul pandemiei, când finanțările au fost blocate, chiar și pentru digitalizare. În tot acest timp, cele mai dezavantajate au fost start-up-urile din domeniul medical, pentru care fie nu au fost alocați bani deloc, fie au fost introduse criterii de eligibilitate care au blocat accesarea. Mădălina este unul dintre medicii care au încercat să deschidă cabinete medicale cu ajutorul unui program de finanțare din fonduri nerambursabile pentru start-up-uri, în ultimii ani, dar până la urmă a renunțat. „Am constatat, mai întâi, că ideea mea de afacere nu poate primi niciun fel de finanțare, pentru că CMI-urile (cabinetele medicale individuale – n.r.) nu erau trecute în lista firmelor care pot accesa fonduri pentru start-up. Am plătit un consultant, am găsit câteva posibilități de a deschide un cabinet medical, în 2018, pe un program destinat afacerilor din mediul rural, dar eu lucram într-un oraș mic unde chiar era nevoie de ceea ce am vrut eu să fac. Nici așa nu m-am încadrat în condițiile impuse de guvern. Apoi am renunțat la ideea de a mai accesa fondurile pentru start-up, pentru că am ajuns la concluzia că e mai eficient să fac un credit bancar pentru ce aveam eu nevoie, adică un RMN care costă 50.000 de euro. Probabil cei care au scris criteriile pentru accesarea acestor bani nu știu ce înseamnă un cabinet medical, care nu este un business oarecare. Mai bine ar fi întrebat pe cineva din sistemul medical”, a explicat medicul, pentru Jurnalul.

 

E-Medicina nici nu apărea pe lista de finanțare

Bilanțul făcut de Ministerul Fondurilor Europene în august 2019 arăta că timp de doi ani s-au finanțat din fonduri nerambursabile 8.715 de firme, prin programele Diaspora Start-Up, Start-Up Plus şi Start-UpNation. Statisticile arătau că cele mai multe investiții s-au făcut pentru activități recreative, service și spălătorii auto, saloane de coafură și mici studiouri foto-video. MFE a reușit să preia și 1.631 de firme create în programul-pilot din 2017, Start-UpNation, pe care le-a finanțat prin Programul Operațional Capital Uman (POCU), proiectul inițial – care a fost un fiasco - având bani de la bugetul statului. Dar lista firmelor care au primit acești bani arată că s-au încurajat doar micile afaceri care deja erau în număr foarte mare pe piață, cu șanse mici de dezvoltare ulterioară. Dar domeniul medical și mai ales digitalizarea acestuia – noul concept de e-Medicină, cel mai profitabil, pe termen scurt, mediu și lung - nu se regăseau în aceste statistici. Primele două guverne Orban s-au lăudat și ele că vor investi în start-up-uri, dar după ce au făcut o planificare, au blocat programele de finanțare, pe fondul pandemiei. Posibilitățile de a mai deschide astăzi un start-up în domeniul medical și e-medical, cu o finanțări nerambursabile, sunt și astăzi blocate.

 

Oportunitate valorificată de bancheri

Cei care vor să deschidă o astfel de afacere în domeniul medical și e-medical (pentru digitalizarea în domeniul medical) apelează la un credit bancar, iar mai nou au început să vină în România și fonduri de investiții din alte țări, pentru a finanța astfel de afaceri. Un fond de investiții are la bază calcule foarte elaborate și finanțează doar acele afaceri care sunt foarte profitabile. Faptul că în această perioadă deja încep să apară oferte pentru România ar trebui măcar să le dea de gândit celor de la guvernare. StartupYard a înființat Pilulka Lab, pentru a face investiții în startup-urile tehnologice care sunt la început de drum în industria eHealth (domeniul e-Medical), incluzând noile tehnologii, inteligența artificială, date medicale, asistență medicală, blockchain și viață activă. „Orice startup care funcționează în spațiul eHealth poate aplica pentru Pilulka Lab. Investiția pe care o pot primi merge de la 20.000 de euro la 10 milioane de euro, în funcție de etapa lor. Finanțăm startup-uri în stadiu incipient, care trebuie să aibă cel puțin un client - plătitor sau nu - pentru a se califica pentru programul de accelerare a finanțării, astfel încât să poată primi suma minimă de 20.000 de euro. Am lansat Pilulka Lab săptămâna trecută și suntem foarte dornici să găsim cele mai bune startup-uri de e-sănătate din România”, a explicat, pentru Jurnalul, Cedric Maloux, CEO Startup Yard – o companie din Cehia, cunoscută ca fiind cel mai longeviv accelerator de startup-uri în tehnologie din Europa Centrală și de Est care „vânează” start-up-uri din domeniile medical și e-medical.

 

 

Peste 10 milioane de euro pot primi firmele românești

Fondul de investiții oferă finanțări și pentru companiile care înființează sau vor să crească start-up-uri. Acestea trebuie să aibă venituri lunare recurente de cel puțin 25.000 de euro, pentru a se califica pentru fondul de risc și pot primi până la 1 milion de euro. Există și finanțări mult mai mari, pentru startup-urile aflate în etapa de creștere. „Acestea trebuie să aibă o experiență dovedită și un potențial ridicat. Pot primi peste 10 milioane de euro. Finanțarea vine direct de la Piluka și StartupYard”, mai explică reprezentantul fondului de investiții. Compania este o cotată la bursa din Cehia. StartupYard este susținută de două firme de top din Republica Cehă, respectiv Credo Ventures și Rockaway Capital, ambele fiind foarte active în CEE și România.

 

După declanșarea pandemiei, guvernele României au blocat finanțarea start-up-urilor, deși se lăudau că vor da cei mai mulți bani pentru digitalizare. Astfel au lăsat nefinanțată cea mai importantă nișă de piață: e-Medicina.

 

e-Medicina sau e-Sănătate sunt termeni folosiți pentru o realitate care ține pasul cu evoluția noilor tehnologii. Termenul a apărut mai întâi în limba engleză - e-Health -, fiind tradus în toate limbile. Este deja utilizat inclusiv de instituții academice, organisme profesionale și organizații de finanțare. e-Medicina este un nou domeniu care combină domeniul medical cu cel al comunicațiilor electronice, al tehnologiei informației în sectorul sănătății, inclusiv noile tehnologii care includ inteligența artificială și utilizarea în domeniul sănătății a datelor digitale transmise, stocate și extrase prin mijloace electronice, în scopuri clinice, educaționale și administrative, atât la sediul local, cât și la distanță. e-Sănătatea include toate formele de asistență medicală electronice, transmise prin intermediul internetului.

Subiecte în articol: e-Medicina e-Health
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri