„Se dorește moartea mea politică!”, tuna liderul extremei drepte din Franța, Marine Le Pen, încă din noiembrie, anul trecut, făcând o predicție care avea să se transforme în cele din urmă în realitate, deși puțini au luat-o în serios la momentul respectiv.
Le Pen, care a încercat până acum de trei ori să obțină președinția țării, și-a văzut blocată calea spre putere la începutul acestei săptămâni, după ce o hotărâre judecătorească i-a interzis să candideze pentru funcții publice timp de cinci ani.
Decizia a declanșat un cutremur politic în Franța și a eliminat-o pe lidera extremistă din cursa prezidențială ce va avea loc în 2027, în condițiile în care Le Pen, în vârstă de 56 de ani, conducea în sondajele pentru președinție.
Departe de a decapita extrema dreaptă, această hotărâre - care a urmat unui verdict de vinovăție pentru acuzații de delapidare de fonduri - ar putea, de fapt, să o consolideze, alimentând nemulțumirile populiste și accelerând schimbarea de imagine a partidului „Adunarea Națională” (RN), dirijat de Le Pen.
Altfel spus, RN s-ar putea elibera, în sfârșit, de numele Le Pen, care i-a definit identitatea și i-a adus prejudicii în mai multe rânduri, timp de decenii.
Satisfacție sau lehamite?
„Ar trebui să sărbătorim faptul că un sistem juridic a dat un verdict în mod independent, dar impactul rețelelor sociale este atât de puternic, încât există o lipsă fundamentală de încredere în actualii lideri”, este de părere Dominic Thomas, un cunoscut expert britanic în afaceri europene.
„Au oare oamenii un sentiment de satisfacție în legătură cu această hotărâre sau capătă un sentiment copleșitor de scârbă?”, se întreba el, la scurt timp după pronunțarea sentinței în cazul Le Pen.
Pentru susținătorii RN, verdictul le întărește convingerea că sistemul este manipulat împotriva lor. Unii văd acest lucru ca pe un asalt asupra democrației, Le Pen calificând decizia drept un atac contra „voinței poporului”. După modelul brevetat cu succes în SUA de către Donald Trump, Marine Le Pen s-a năpustit asupra sistemului francez de Justiție și a denunțat „o inculpare revoltătoare, scandaloasă”, într-un „proces politic” inventat.
De altfel, această acuzație a fost preluată și amplificată imediat de către Elon Musk, care a reacționat la sentință de pe platforma X: „Când stânga radicală nu poate câștiga prin vot democratic, abuzează de sistemul juridic pentru a-și încarcera adversarii!”.
La rândul lor, aliații lui Le Pen au criticat verdictul de vinovăție, folosind cuvinte precum „exces de putere judiciară” și „rușinos”.
Chiar și unii dintre rivalii săi și-au exprimat îngrijorarea față de implicațiile sentinței. Prim-ministrul Francois Bayrou s-a declarat „tulburat”, în timp ce actualul ministru francez al Justiției, Gerald Darmanin, posta pe platforma X, încă din noiembrie, anul trecut, că ar fi „profund șocant” dacă lidera extremistă ar fi exclusă din alegeri.
Protejatul lui Le Pen
În timp ce susținătorii lui Le Pen critică public hotărârea, interdicția aplicată acesteia va accelera, foarte probabil, tranziția de conducere, deja în curs, în cadrul RN. Succesorul său ales, Jordan Bardella, va prelua acum sarcina de a conduce mișcarea pe care Le Pen a construit-o ani de zile.
Voci din peisajul politic francez sugerează că unii membri ai RN ar putea saluta în secret această evoluție a evenimentelor.
„În public, ei vor protesta și vor condamna sentința. Vor spune: «Ce lucru îngrozitor!». Dar, în adâncul lor, foarte mulți ar putea fi mulțumiți, gândindu-se: «Acesta este un candidat mai tânăr și mai atrăgător pentru o mulțime mai mare. În plus, el nu poartă numele Le Pen»”, susține Dominique Moisi, cunoscut analist politic francez.
În 2022, lidera extremei drepte l-a ales pe Bardella pentru a conduce partidul, punând astfel capăt unei „guvernări” de 50 de ani a dinastiei Le Pen. Ea și-a propus să dea astfel un nou impuls dreptei populiste franceze.
Fiind considerat soluția optimă la încercările de detoxificare a partidului și de atragere a unui public mai tânăr, carismaticul Bardella a contribuit la distanțarea partidului față de fondatorul său, Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine, Și, la doar 29 de ani, el se plasează deja în sondaje la fel de sus ca mentora sa.
Confruntări la orizont
Pe de altă parte, plecarea lui Le Pen ar putea încuraja alți politicieni să intre în cursă, cum ar fi nepoata sa, Marion Marechal, sau lideri conservatori precum actualul ministru de Interne, Bruno Retailleau, care se laudă cu mult mai multă experiență decât Bardella.
Întrebarea rămâne dacă Bardella poate menține impulsul ascendent al partidului fără brandul „Le Pen”, în condițiile în care alegătorii RN sunt printre cei mai loiali din țară.
O evaluare de ansamblu asupra tiparelor de vot arată că, în comparație cu alte partide, electoratul RN s-a numărat printre cel mai consecvent în privința prezenței la vot pentru partidul său, la alegerile prezidențiale franceze din 2022.
Există loialitate față de numele Le Pen și față de brandul Le Pen. „Dar, dacă nu va mai fi Marine Le Pen, are Bardella ceea ce-i trebuie pentru a câștiga alegerile prezidențiale?”, se întreabă mai multe voci din peisajul politic de la Paris.
Le Pen mai are opțiunea de a face apel la Curtea Constituțională, care trebuie să cântărească atât legea, cât și dreptul condiționat la „libertatea alegerilor”. Ea a anunțat, de asemenea, că va face apel împotriva condamnării sale.
Până atunci, RN are puterea de a provoca perturbări semnificative. Fiind cel mai mare partid din parlamentul francez, ar putea răsturna guvernul prin susținerea unui vot de neîncredere.
Rămâne de văzut dacă „moartea politică” a lui Le Pen marchează sfârșitul unei ere sau, pur și simplu, un nou capitol pentru extrema dreaptă din Franța.
Anul 2025 a dat însă o dublă lovitură dinastiei Le Pen - mai întâi prin decesul lui Jean Marie Le Pen, în luna ianuarie, și acum, prin ieșirea forțată a lui Marine de pe scena politică.