Mai întâi, frustrarea față de eșecurile de pe câmpul de luptă a fost exprimată pe blogurile de pe rețelele de socializare conduse de experți naționaliști și analiști pro-Kremlin radicali.
Nemulțumirea a crescut apoi la cote alarmante pentru Kremlin, după contraofensiva ucraineană de luna trecută, în jurul orașului Harkov, din nord-estul țării. Acum, frustrarea rușilor se revarsă până și în emisiunile televiziunii de stat și paginile ziarelor controlate de conducerea de la Moscova.
Tonul mai puțin conciliant ca până acum al presei de stat vine în condițiile în care președintele Vladimir Putin se confruntă cu criticile tot mai răspândite ale rușilor față de mobilizarea parțială a rezerviștilor și în timp ce oficialitățile de la Kremlin se chinuie să explice planurile de anexare a regiunilor ucrainene, într-un moment când acestea sunt recucerite de forțele Kievului.
Înfrângerile gripează propaganda
„Înfrângerea rusă din regiunea Harkov și din orașul Liman, combinată cu eșecul Kremlinului în derularea unei operațiuni eficiente și corecte de mobilizare parțială, schimbă în mod fundamental spațiul informațional rusesc.”, constată un raport al Institutului pentru Studiul Războiului, cu sediul la Washington.
După ce, duminică, ucrainenii au recucerit Liman, oraș din estul țării pe care trupele rusești îl foloseau drept centru-cheie logistic și de transport, aliații mediatici ai lui Putin au renunțat la amabilități și au criticat direct armata sa, spunând că sunt necesare măsuri mai dure de dragul victoriei.
„Ceea ce s-a întâmplat în Liman este o provocare serioasă pentru noi!", a declarat, duminică, în direct, Vladimir Soloviov, gazda unui talk-show în prime-time la postul de televiziune de stat „Russia 1” și unul dintre cei mai mari susținători ai Kremlinului. „Trebuie să ne adunăm, să luăm decizii nepopulare, dar necesare și să acționăm!”, a tunat Soloviov, citat de AP.
Forțele ucrainene au recucerit Liman, la numai o zi după ce Moscova sărbătorise anexarea ilegală a patru regiuni ucrainene, inclusiv Donețk, din care aproximativ 40% - ce cuprind acum și orașul proaspăt eliberat - se află sub controlul Kievului.
Victoria deschide calea trupelor ucrainene pentru o înaintare și mai adâncă în teritoriile pe care Rusia le revendică în mod ilegal ca fiind ale sale. De altfel, forțele ucrainene au recâștigat și alte teritorii, la începutul acestei săptămâni, în contraofensiva lor pe cel puțin două fronturi, avansând chiar în zonele pe care trupele rusești s-au chinuit până acum să le ocupe.
Nervozitate și iritare, din toate direcțiile
Liderul Ceceniei, regiunea rusă din Caucazul de Nord, a dat vina pentru retragerea din Liman pe general-colonelul Alexander Lapin, comandantul forțelor rusești care luptă în zonă. Ramzan Kadîrov l-a catalogat pe acesta drept o „mediocritate” și a sugerat să fie retrogradat.
Într-o postare online, citată de întreaga presă internațională, Kadîrov, susținător declarat al Kremlinului, a scris că incompetența generalului a fost „acoperită de lideri mai sus-puși din Statul Major General” și a cerut să fie luate „măsuri drastice”.
Liderul cecen a mai solicitat Kremlinului să ia în considerare utilizarea unei arme nucleare „cu randament scăzut” în Ucraina, în încercarea de a opri contraatacul armatei lui Zelenski.
Concomitent, informează AP, un articol despre retragerea din Liman a apărut în popularul tabloid rusesc pro-Kremlin „Komsomolskaia Pravda”, prezentând o imagine sumbră a armatei lui Putin. Articolul, publicat duminică, preciza că forțele rusești din Liman au fost afectate de lipsa de aprovizionare și de oameni, de o slabă coordonare, precum și de greșeli tactice orchestrate de oficiali militari.
„Este așa cum a fost întotdeauna!”, mărturisește, sub protecția anonimatului, un soldat citat în reportaj, care a făcut parte din grupul care s-a retras din Liman spre Kreminna, un alt oraș de importanță strategică aflat în vizorul armatei ucrainene. „Nu există efectiv nicio comunicare între diferitele unități!”, a mai dezvăluit militarul rus.
Postând pe aplicația de socializare „Telegram”, corespondenții de război ruși care lucrează pentru mass-media de stat au fost, de asemenea, extrem de agitați în relatările despre retragere, iar unii și-au exprimat îngrijorarea în privința înaintării Ucrainei spre Kreminna, relatează AP.
„Se pare că forțele armate ale Ucrainei au străpuns apărarea noastră pe o distanță de 30 de kilometri în direcția Lugansk, în numai două zile. Așa că nici măcar nu le permit trupelor rusești să se instaleze în apropiere de Kreminna. Wow!”, a scris corespondentul de război al „Russia 1”, Alexander Sladkov, pe canalul său de „Telegram”, care are în prezent aproape 940.000 de urmăritori.
Gazdele popularelor emisiuni de știri și discuții politice de pe canalul de televiziune de stat „Russia 1” au descris, duminică, pierderea orașului Liman drept „o situație dificilă”.
Eșecuri cosmetizate
În pofida tonului iritat și al nervozității desprinse din relatările propriilor corespondenți, gazdele proeminente ale emisiunilor de știri și talk-show-uri politice rusești se străduiesc tot mai greu să găsească modalități de a descrie victoriile Ucrainei într-un mod care să fie în continuare favorabil Kremlinului.
Soldați citați de mass-media de stat au oferit, duminică, analize ale situației care se potriveau, cel puțin parțial, cu cele ale lui Putin. Ei au pus dificultățile întâmpinate de armata rusă pe seama NATO, spunând că membrii alianței au furnizat arme și chiar luptători Ucrainei.
„Nu este un joc, nu mai este un joc de mult timp deja!”, a declarat un soldat unui reporter al „Russia 1” în regiunea Donețk. „Este o ofensivă minuțioasă și clară a armatei NATO!”, a adăugat el, relatează AP.
Pentru a-și susține afirmația, soldatul a susținut că, în comunicațiile interceptate de armata rusă, apar persoane care vorbesc română și poloneză, fără a explica însă cum el sau alți militari ar putea recunoaște vreuna dintre aceste limbi.
Personalități din mass-media moscovită au reluat, de asemenea, argumentul invocat de Putin.
În emisiunea sa de duminică, prezentatorul emisiunii prime-time, Vladimir Soloviov, a subliniat că Moscova „nu mai are de-a face acum cu Ucraina - am trecut de asta. Avem de-a face cu întregul bloc NATO, cu puterea complexului său militar industrial!”.
„Să nu așteptăm prea curând vești bune de pe câmpul de luptă”, a avertizat el. „Trebuie să dovedim o voință de durată și răbdare strategică!”, a adăugat propagandistul lui Putin.
Cinismul Kremlinului
Frenezia cu care instituțiile mass-media aservite Kremlinului se chinuie să prezinte o realitate paralelă este alimentată de argumente delirante, furnizate chiar de către liderii de la Moscova.
Spre exemplu, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a susţinut, ieri, că „majoritatea zdrobitoare” a ţărilor dau dreptate Rusiei, dar nu îndrăznesc să o spună. El s-a referit la faptul că Moscova a recunoscut rezultatele pseudo-referendumurilor din cele patru teritorii ucrainene parţial ocupate şi, ulterior, le-a anexat.
Șeful diplomaţiei ruse ignoră condamnarea cvasitotală exprimată de comunitatea internaţională față de anexarea celor patru regiuni, în căutarea unei justificări pe plan extern, atât pentru acțiunile de până acum, cât și pentru cele pe care armata lui Putin urmează să le deruleze pe frontul ucrainean.
„O majoritate zdrobitoare de ţări - şi vă garantez acest lucru - înţelege perfect că avem dreptate!”, a afirmat Lavrov, în plenul Consiliului Federaţiei - Camera superioară a Parlamentului rus -, unde a prezentat documentele de anexare a regiunilor ucrainene Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson, deși, practic, întreaga comunitate internaţională, inclusiv parteneri tradiţionali ai Rusiei, precum China, India, Kazahstan, Azerbaidjan, Turcia şi Serbia, au anunțat direct sau pe canale neoficiale că nu vor recunoaşte anexarea.
„Nu toată lumea are curaj şi nici forţă să vorbească obiectiv şi direct despre aceasta!”, a mai spus Lavrov, care s-a declarat convins că „adevărul va învinge”. „Desigur, ar fi mai adecvat ca toate ţările lumii să recunoască noua realitate, care a fost inevitabilă.”, a adăugat el.
Lavrov a susţinut din nou teza conform căreia „un mare număr de instrumente juridice, inclusiv referiri la Carta ONU, consacră principiile egalităţii şi autodeterminării popoarelor” şi a susţinut că administrația preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, dar şi cea a predecesorului acestui, Petro Poroşenko, „nu au respectat aceste criterii”.