Jurnalul.ro Special Anchete Fugarii României. Doar unul dintre cele mai „vânate” personaje căutate de Poliție figurează pe site-ul Interpol

Fugarii României. Doar unul dintre cele mai „vânate” personaje căutate de Poliție figurează pe site-ul Interpol

de Ion Alexandru    |   

Dacă deschizi pagina de internet a Inspectoratului General al Poliției Române, ai să găsești rubrica denumită „Urmăriți”. Sute de personaje căutate pentru infracțiuni din cele mai diverse. De la crime, violuri, infracțiuni săvârșite cu violență, până la infracţiuni economice, cu prejudicii consistente aduse atât bugetului de stat, cât și unor persoane fizice sau de drept privat. Totuși, autoritățile române au ierarhizat acești urmăriți în două categorii. Cea a fugarilor obișnuiți și cea a fugarilor „de lux”. 
La rubrica „Most Wanted”, de pe aceeași pagină electro­nică a Poliției Naționale, regăsim 24 de persoane. Sunt cele mai căutate 24 de persoane din România, pentru faptul că au săvârșit infracțiuni pentru care deja au primit pedepse definitive cu închisoarea sau care se sustrag judecății pentru fapte considerate ca fiind foarte grave. Șapte dintre aceştia sunt „vedete”, fiind căutaţi pentru infracțiuni economice, unii aflându-se pe „goană” de mai bine de zece ani. Alții, a căror notorietate a atins, în ultimii ani, cote incredibile, sunt afaceriști cunoscuţi. „Jurnalul Național” prezintă topul la zi al fugarilor „de lux” ai României. Doar unul dintre ei se regăsește și pe pagina de internet a Interpol International. Numele său este Sorin Beraru și este ultimul dintr-o listă de 86 de urmăriţi internațional, căutați la cererea autorităţilor de la București. 

Au dispărut în multe cazuri perioade lungi fără urmă, în ciuda faptului că numele și chipurile lor au fost ultramediatizate, la vremea lor. Aproape că nu există cineva care să nu le fi auzit, măcar o dată, numele la tele­vizor, dacă nu chiar să cunoască, în detaliu, motivul pentru care sunt căutați. Cu toate acestea, au reușit să scape, lăsând în urma fugii lor multe semne de întrebare și foarte puține răspunsuri. Este vorba despre fugarii celebri ai României, trecuţi la rubrica „Most Wanted” de pe pagina electronică a Poliţiei Române. Șapte dintre cei mai „vânați” 24 de fugari sunt protagoniști ai unor povești care au ținut sau încă țin prima pagină a ziarelor, iar dosarele în care au fost deja condamnați au reprezentat pentru instituțiile statului un motiv de mândrie. O mândrie destul de șubre­dă, având în vedere că acești urmăriți celebri se află încă la mare distanţă de închisorile României, iar prejudiciile cauzate în dosarele lor sunt departe de a fi fost recuperate.

Puiu Popoviciu 

Primul pe lista celor mai căutați români, timp de o săptămână, este omul de afaceri Gabriel Aurel Popoviciu. Între timp, a decis să „curme” eforturile statului român şi s-a predat la Londra. Rămâne de văzut dacă va fi extrădat şi mai ales când se va întâmpla acest lucru.
Născut la data de 13 decembrie 1959, Popoviciu este ginerele fostului demnitar comunist Dincă „Te leagă” și, imediat după Revoluție, a dobândit cetățenie americană.
În anii 90, Puiu Popoviciu a adus în România francizele mai multor branduri internaționale celebre, a preluat de la stat mai ulte societăţi care dețineau spații comerciale în București, precum și hoteluri, implicându-se și în afaceri imobiliare.
Puiu Popovicu a primit recent o condamnare definitivă la șapte ani de închisoare cu executare, la Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, fiind acuzat că, împreună cu fostul rector al Universităţii de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Ioan Alecu, a preluat ilegal 224 de hectare aparținând Fermei Băneasa. Terenurile au fost aduse de USAMV ca aport în natură la capitalul social al firmei Băneasa Investments SA, care a ridicat apoi acolo zona comercială Băneasa și cartierul rezidențial de lux Băneasa.
În 2009, Puiu Popoviciu a fost reținut de DNA, împreună cu un fost ofiţer DGA și cu fostul șef al DIPI, Ilie Cornel Șerban, pentru încercarea de mituire a unui polițist judiciarist de la DNA care efectua acte de urmărire penală în dosarul terenurilor din Băneasa. Atunci, fostul președinte al României, Traian Băsescu, i-a luat apărarea lui Popoviciu. De altfel, relațiile dintre Puiu Popoviciu și familia lui Traian Băsescu au fost unele foarte apropiate, fapt recunoscut de afacerist în cadrul unor discuții interceptate și depuse la dosarul cauzei. Ioana Băsescu, fiica cea mare a fostului președinte, a achiziționat, în 2008, un penthouse în cartierul lui Popoviciu și și-a deschis cabinetul
notarial pe aceeași proprietate.
Prejudiciul în dosarul Băneasa a fost calculat de procurori la peste un miliard de lei, însă acesta nu a fost recuperat, judecătorii care a pronunțat sentinţa de condamnare decizând să disjungă latura civilă și să constituie un nou dosar, care se află pe rolul Curții de Apel București. 


Marko Attila Gabor

Marko Attila Gabor, de profesie jurist, este un fost deputat UDMR în Parlamentul României și fost secretar de stat, președinte al Departamentului pentru Relații Interetnice al Guvernului României. 
Din 2015, pe numele lui Marko Attila Gabor a fost emis un mandat de arestare preventivă în lipsă, după ce DNA l-a pus sub acuzare pentru abuz în serviciu în dosarul în care este învinuit că, alături de mai mulți foști membri ai Comisiei ANRP, printre care și fostul președinte al Agenției Naționale de Integritate, Horia Georgescu, a aprobat despăgubiri supraevaluate pentru imobile naționalizate abuziv de regimul comunist.
În acest dosar, procurorii au reținut un prejudiciu de 84 de milioane de euro. În luna decembrie a anului 2014, în ziua în care procurorii anticorupție au solicitat Camerei Deputaților aviz pentru arestarea preventivă a parlamentarului UDMR, Marko Attila Gabor a fugit în Ungaria, unde, în prezent, beneficiază de protecția premierului maghiar, Viktor Orban. La scurt timp, deputatul fugar a acordat un interviu unui post de radio din Ungaria, în care a declarat că nu intenționează să se întoarcă în România și că plănuiește să înceapă o viață nouă la Budapesta.
Dosarul pentru care s-a cerut arestarea preventivă în lipsă a fost trimis în judecată de DNA în data de 25 august 2015. Ulterior, procurorii l-au mai pus sub acuzare pe Marko Attila Gabor într-un al doilea dosar privind fraudele de la ANRP, cu un prejudiciu de 70 de milioane de euro. Și acest dosar a fost trimis în judecată din data de 29 iulie 2016.

Mukhles Omar

În vârstă de 37 de ani, Mukhles Omar este fratele sirianului Omar Hayssam, condamnat pentru terorism în dosarul răpirii jurnaliștilor Sorin Mișcoci, Ovidiu Ohanesian și Marie Jean Ion, în anul 2005, la Bagdad. Mukhles Omar a fost condamnat, alături de un alt frate al lui Hayssam, Mahmoud Omar, și de afaceristul Moustafa Tartoussi, la cinci ani de închisoare pentru ajutarea lui Hayssam să părăsească teritoriul României, în anul 2006. SRI și DIICOT l-au acuzat pe Mukhles Omar că, după ce Omar Hayssam a fost eliberat din penitenciar, a pus la cale împreună cu complicii săi scoaterea fratelui său mai mare din România. Astfel, el ar fi plecat înaintea lui Hayssam, cu o mașină nou-achiziționată, la Constanța, pentru a verifica traseul. Frații Omar s-ar fi întâlnit undeva între Slobozia și Urziceni, de unde Mukhles Omar s-ar fi întors la București. Omar Hayssam, spun procurorii DIICOT, ar fi fost îmbarcat la bordul navei Iman T și scos din țară cu destinația Siria.

Scenariul oficial al autorităților de la București este, însă, contrazis chiar de Omar Hayssam, care a fost capturat, în urmă cu doi ani, și adus în țară. Sirianul susține că a ieșit din România prin Vama Veche, într-un autoturism. Mai mult, la dosarul în care frații său au fost condamnați, Hayssam a făcut o cerere pentru a fi audiat, ca să relateze exact cum au stat lucrurile. Instanța de judecată a respins, însă, cererea de audiere, considerând că mărturia lui Omar Hayssam în acest dosar este nerelevantă.

În ceea ce-l privește pe Mukhles Omar, care are domiciliul stabilit la Timișoara, acesta a dispărut înainte de pronunțarea sentinței. Oficial, nu există informații cu privire la locul în care se află.

 

Zaher Iskandarani

Un alt sirian se află pe lista celor mai căutați infractori din România. În vârstă de 55 de ani, Zaher Iskandarani, poreclit „Prințul Banatului”, s-a născut la Damasc, dar s-a stabilit la Timişoara.

Pe numele său a fost emis un mandat de executare a unei pedepse de cinci ani de închisoare pentru evaziune fiscală. Sentința a fost pronunțată în anul 2014, pentru fapte săvârșite în 2005, când a fost arestat și eliberat câteva zile mai târziu. Este cert că sirianul nu se mai află în România.

Zaher Iskandarani este acuzat că a produs țigări pe care le-a vândut cu timbre falsificate, precum și că a efectuat unele operațiuni vamale ilegale. Prejudiciul în dosarul în care sirianul a fost condamnat se ridică la 580.000 de euro. Iskandarani are la activ mai multe acuzații de șantaj, fals intelectual, fals în înscrisuri și instigare la încălcare de consemn. A beneficiat chiar și de un decret de grațiere pentru unele dintre aceste fapte.

 

Sorin Beraru

Afaceristul româno-israelian Sorin Shmuel Beraru este singurul urmărit internațional de către autorităţile din România, de pe lista celor șapte, care figurează pe site-ul Interpol. În februarie 2016, după un proces care a durat 15 ani, Beraru a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel București (CAB) la cinci ani de închisoare cu executare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani, în dosarul privind fraudarea societății Cico SA. Ca și în cazul Popoviciu – Băneasa, judecătorii au lăsat însă nesoluționată acțiunea civilă formulată de părțile civile SC Cico SA și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) împotriva celor trei condamnați. În proces, Cico SA se constituise parte civilă cu suma de 3.650.000 USD, iar AVAS cu 3.112.454 lei. Sorin Beraru, în vârstă de 67 de ani, a părăsit România încă din anul 2002, refugiindu-se în Israel. La scurt timp, autoritățile române au comunicat faptul că Beraru a decis să părăsească și Israelul, alegând o altă țară, cu care România nu are încheiat un tratat de extrădare.

 

Romeo Ursu

În vârstă de 49 de ani, Romeo Ursu, poreclit „Boenică”, este liderul unei grupări infracționale acuzate că a clonat carduri bancare și a sustras în mod ilegal două milioane de euro din conturile unor persoane fizice, dar și ale unor firme din Spania, Portugalia, Germania, Marea Britanie, Elveția, Austria și Statele Unite ale Americii. El a fugit din România în anul 2008, după ce a fost trimis în judecată în dosarul „Mandatarilor”, alături de un alt interlop celebru, Gheorghe Constantinescu. Banii sustrași din

conturi le străini lor erau retrași, ulterior, din conturi deschise în Republica Dominicană, SUA, Japonia, Iordania și Nepal. Autoritățile știu exact unde se află Romeo Ursu, care nu s-a ferit să facă cunoscut faptul că trăiește în Iordania. Demersurile privind extrădarea acestuia nu au dat, însă, până acum rezultate.

 

Codruț Marta

Prietenul lui Sorin Blejnar, Codruț Marta, născut la data de 26 martie 1974, este căutat atât viu, cât și mort. El este dat dispărut încă din data de 21 martie 2012. Se știe că, în ziua respectivă, a plecat de la domiciliu, lăsându-și telefoanele mobile acasă, după care i-a cerut șoferului să-l plimbe cu mașina prin oraș. Printre ultimele persoane care l-au văzut în viață pe Codruț Marta se numără și controversatul afacerist Elan Schwartzenberg. La momentul dispariției sale, Marta era deja cercetat penal, alături de șeful și bunul său prieten, Sorin Blejnar, pentru instigare la evaziune fiscală. În același an, soția sa, Andreea Marta, a fost acuzată și, ulterior, trimisă în judecată pentru proxenetism. Dispariția lui Codruț Marta a fost anunțată de soția sa după patru zile. Codruț Marta a fost dat în urmărire generală și internațională, prin Interpol, după ce Curtea de Apel București a decis arestarea sa în lipsă, la cererea DNA. Marta este fostul șef de cabinet al ex-președintelui ANAF, Sorin Blejnar, alături de care este acuzat că, în perioada mai 2011 – iulie 2012, a sprijinit un grup infracțional organizat, preocupat cu sustragerea de la plata accizelor aferente unor mari cantități de motorină, cu un prejudiciu de peste 15 milioane de euro. În 2014, la doi ani de la dispariție, procurorul-șef adjunct al DNA, Marius Iacob, care s-a ocupat inițial de acest dosar, pe vremea când se afla la conducerea Parchetului General, preciza, într-un interviu, că ipoteza pe care merg anchetatorii este aceea că, „cel mai probabil, el nu se mai află în viață în acest moment”.

 

Avem în lucru un dosar care are și acest aspect al dispariției lui Codruț Marta. El este dat în urmărire internațională, pe numele său s-a solicitat, acum doi ani, mandat de arestare preventivă. Luăm în calcul și varianta în care el a fost ucis. Procurorul Marius Iacob

Subiecte în articol: sorin beraru puiu popoviciu
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri