GALERIE FOTO - Patriarhul Daniel: Întreaga natură este făcută pentru sfinţire

Sfinţirea apei ne aduce aminte că întreaga natură este făcută pentru sfinţire, pentru binecuvântare, a afirmat, miercuri, patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Daniel.

"Sfinţirea apei ne aduce aminte că întreaga creaţie, întreaga natură, este făcută pentru sfinţire, pentru binecuvântare. De aceea, noi care suntem botezaţi în numele Prea Sfintei Treimi trebuie să ne comportăm în lume binecuvântând şi sfinţind locul în care trăim şi având o grijă deosebită pentru creaţia lui Dumnezeu - să nu o urâţim, să nu o profanăm şi să nu o distrugem. Să nu distrugem frumuseţea pământului, să nu distrugem frumuseţea râurilor, să nu poluăm apele mării şi ale oceanelor", le-a spus patriarhul, la slujba de sfinţire a Aghesmei Mari, celor câteva sute de credincioşi ortodocşi veniţi pe Dealul Mitropoliei.

Întâistătătorul BOR consideră că "multele noastre păcate care înseamnă o poluare a sufletului determină adesea şi poluarea creaţiei".

"Dar multele noastre păcate care înseamnă o poluare a sufletului determină adesea şi poluarea creaţiei, pentru că există o legătură între sufletul păcătos şi natura profanată de omul lacom de înavuţire şi care nu este responsabil pentru darurile primite de la Dumnezeu care să le cultive şi să le transmită generaţiilor viitoare", a afirmat înaltul ierarh ortodox, subliniind că "sfinţirea caselor şi sfinţirea grădinilor şi sfinţirea lumii pe care a creat-o Dumnezeu ne cheamă la multă responsabilitate", la "binecuvântarea darurilor primite de la Dumnezeu".

"Sfinţirea Mare a Apei se numeşte aşa - Sfinţire Mare - pentru că este invocat Duhul Sfânt sau este cerută pogorârea harului Duhului Sfânt de două ori câte trei şi apoi se face binecuvântarea cu Sfânta Cruce în apă, după ce de şase ori s-a făcut binecuvântare cu mâna", a explicat patriarhul Daniel.

"Prin această invocare a darului Duhului Sfânt în două rânduri şi apoi la sfârşit sfinţirea cu crucea care se afundă în apă, care reprezintă pe Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos care s-a botezat în Iordan, noi obţinem o binecuvântare unică în felul ei, pentru că această apă sfinţită se primeşte numai cu prilejul sărbătorii Botezului Domnului", a spus ierarhul.


El a adăugat că Agheasma Mare, care "trebuie păstrată într-un loc de cinste, în general înspre răsărit, unde se află şi icoanele în casa creştinilor", se dăruieşte nouă pentru mai multe binefaceri. "Mai întâi se dăruieşte pentru curăţirea de păcate a sufletului şi a trupului, pentru tămăduirea sau vindecarea de boli sufleteşti şi trupeşti şi pentru sănătate şi mântuire. Spre sfinţirea trupului şi a sufletului, nu numai spre tămăduire, ci şi spre sfinţire".


După Sfânta Liturghie din Catedrala patriarhală, săvârşită împreună cu episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, Timotei Prahoveanul, patriarhul Daniel a oficiat, în faţa Reşedinţei patriarhale, slujba cea mare de sfinţire a apei (Agheasma Mare), la sărbătoarea Botezului Domnului.

Patriarhul a înaintat apoi printre credincioşii prezenţi la slujba de pe Dealul Mitropoliei, botezând minute în şir împrejurul Catedralei patriarhale şi întorcându-se apoi în pridvorul Reşedinţei sale.


La sfârşitul slujbei, apa sfinţită din cele 23 de butoaie - peste 12.000 de litri de apă de la izvorul din Grădina Maicii Domnului de pe Dealul Patriarhiei - a fost oferită credincioşilor.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, miercuri, Boboteaza, care marchează ultima zi din ciclul sărbătorilor de iarnă, dedicată purificării mediului înconjurător, în special sfinţirii apelor.

În credinţa ortodoxă, sărbătoarea aminteşte Botezul Domnului în apa Iordanului la vârsta de 30 de ani, înainte de a păşi în viaţa publică. Potrivit tradiţiei, la Bobotează se săvârşeşte slujba de sfinţire a apelor - Agheasma Mare, care are semnificaţia simbolică de act de regenerare cosmică (pământul primeşte germenii noii creaţii, transfigurată prin sfinţirea apelor).


Apa sfinţită de Bobotează se ia dimineaţa, pe nemâncate, până la Odovania praznicului Botezului Domnului din data de 14 ianuarie, apoi, Agheasma Mare luată de la biserică din ziua Botezului Domnului se păstrează în case şi se ia în afara acestor zile binecuvântate de Biserică doar cu acordul preotului duhovnic.

Sărbătoarea Botezului Domnului precede ziua în care în Biserica Ortodoxă este pomenit Soborul Sfântului Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului.