Jurnalul.ro Bani şi Afaceri Economie Gata cu camataria! 1 milion de romani raman cu paguba

Gata cu camataria! 1 milion de romani raman cu paguba

de Daniela Ivan    |   

Instituţiile Financiar Nebancare, care de şase ani dau credite cu dobânzi astronomice, sunt nevoite să-şi schimbe radical modelul de business începând cu luna octombrie. Regulile impuse de BNR le obligă să coboare dobânzile la anumite niveluri maxime impuse, apropiate de cele practicate de bănci, sau să plătească de zece ori mai mult capital suplimentar dacă aleg să menţină dobânzile la nivelurile actuale. Patronatul de profil susţine că măsura va duce la închiderea multor IFN-uri şi la retragerea investiţiilor din piaţă.

Banca Naţională a României a aprobat, săptămâna trecută, modificarea Regulamentului BNR nr. 20/2009 privind instituțiile financiare nebancare, aşa-numitele IFN-uri, a declarat Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al instituţiei. Regulamentul care se va aplica de la 1 octombrie impune cerinţe de capital suplimentare, de zece ori mai mari decât cele maxime actuale, pentru creditele cu rate de dobândă peste următoarele niveluri: 200% pentru creditele în lei de până la 15 zile, 100% pentru cele în moneda naţională cu scadenţa cuprinsă între 16 şi 90 de zile, 32,5% pentru împrumuturile în lei acordate pentru mai mult de 90 de zile, 133% pentru creditele în valută de până la 15 zile, 67% pentru cele în valută cu scadenţa de la 16 la 90 de zile, respectiv 6,7% pentru împrumuturile în valută date pentru mai mult de 90 de zile. Patronatul Creditului IFN susţine că impactul modificării Regulamentului va conduce la restructurarea activităţii de creditare şi în final la radierea unor instituţii financiare nebancare.

Un milion de clienţi captivi

Reglementarea BNR restricţionează mult dobânzile, având în vedere că sunt IFN-uri care acum dau credite pe termen scurt, de o săptămână, cu dobânzi chiar şi de 7.000%. Şi totuşi, peste un milion de români, inclusiv de antreprenori, au luat împrumuturi cu dobânzi năucitoare. Cine sunt aceşti oameni? Toţi cei care au nevoie de bani şi sunt respinşi de bănci. Rău-platnicii, supraîndatoraţii, angajaţii firmelor în insolvenţă, oamenii care lucrează la negru, liber-profesioniştii. Însă dobânzile astronomice îi fac de multe ori pe aceşti oameni captivi la IFN-ul de unde au luat iniţial primul credit, fiind nevoiţi să rostogolească datoria mult timp până reuşesc să o achite.

Piaţă în creştere, risc crescut

Stocul de credite acordate de IFN la martie 2017 era de 32,9 miliarde de lei şi reprezenta 10,3% din total credit din economie (bănci + IFN), potrivit datelor BNR. Valoarea este cu 21,8% mai mare decât în luna martie 2015 şi este unul dintre motivele pentru care banca centrală a vrut să reglementeze modul de funcţionare a IFN-urilor, după şase ani în care le-a lăsat să-şi facă de cap. Liberalul Daniel Cătălin Zamfir, preşedintele Comisiei economice din Senat, spune că măsura este bună, însă nu înţelege de ce BNR nu a intervenit până acum în această problemă pentru a proteja populaţia. Banca Naţională justifică faptul că modifică abia acum reglementările din domeniu pentru că împrumuturile acordate de IFN-urile au depăşit o anumită masă critică. În trecut, însă, a susţinut că nu are pârghii legale pentru a interveni.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, trebuia să fie astăzi în Parlament pentru a explica de ce a intervenit abia acum să limiteze dobânzile practicate de IFN-uri. Însă întâlnirea a fost amânată pentru începutul săptămânii viitoare, având în vedere că guvernatorul este în concediu.

TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri