Unul dintre primii politicieni care și-au depus candidatura pentru alegerile prezidențiale, la Biroul Electoral Central, este liderul AUR, George Simion. Odată cu această candidatură, Simion a depus, la data de 9 octombrie 2024, și declarația de avere actualizată.
Conform acestui document, candidatul AUR pentru Palatul Cotroceni nu are niciun teren sau casă în proprietatea sa, nu deține niciun fel de bun sau obiect de valoare, nu are mașini, nu deține economii în conturi sau depozite bancare, nu a făcut vreun plasament sau vreo investiție și nici nu menționează că ar avea datorii.
O informație interesantă este însă menționată la rubrica intitulată „Cadouri, servicii sau avantaje primite gratuit sau subvenționate față de valoarea de piață, din partea unor persoane, organizații, societăți comerciale, regii autonome, companii și societăți publice românești sau străine, garanții, deconturi de cheltuieli, altele decât cele ale angajatorului, a căror valoare individuală depășește suma de 5.000 de euro”. Aici, George Simion scrie că a încasat, împreună cu soția sa, un dar de botez în valoare de 60.000 de euro, în timpul evenimentului organizat la Gura Humorului.
De asemenea, candidatul AUR la alegerile prezidențiale mai notează că în ultimul an fiscal a realizat venituri salariale în cuantum de 137.402 lei în calitate de deputat în Parlamentul României, ceea ce înseamnă, lunar, o leafă de 114.450,2 lei. Soția sa, Ilinca Valentina Simion, a realizat în 2023, potrivit aceluiași document, venituri de natură salarială în cuantum anual de 8.250 de lei de la Ministerul Educației și Cercetării, ceea ce înseamnă 687,5 lei pe lună.
I-au dispărut casa, mașina și cei 400.000 de euro primiți la nuntă
Comparând această declarație de avere de prezidențiabil completată de George Simion în toamna anului 2024, cu cea publicată în data de 14 iunie 2023 de același George Simion, în calitate de parlamentar, observăm că din cel mai recent document au dispărut unele detalii.
Astfel, anul trecut, liderul AUR preciza existența unui apartament dobândit în anul 2022, în București, cu suprafața de 44,66 de metri pătrați, înscris pe numele soției sale. De asemenea, preciza că deține în proprietate un autoturism Ford Fiesta fabricat în anul 2006.
Mai mult, în această declarație figura un credit ipotecar contractat de Ilinca Valentina Simion în anul 2022, cu scadență în anul 2051, în valoare de 210.273 de lei, credit având separație de bunuri.
Dacă anul acesta valoarea declarată drept dar de botez a fost de 60.000 de euro, așa cum am arătat mai sus, în declarația de avere de anul trecut Simion nota că a primit dar de nuntă suma de 400.000 de euro.
De asemenea, în anul fiscal 2022, salariul încasat de liderul AUR de la Camera Deputaților a fost în cuantum de 141.148 de lei pe an, adică de 11.762,3 lei pe lună, mai mare ca în 2023.
Nicolae Ciucă, lider de dreapta, cu venituri de 433.245 de lei pe an, de la stat
În data de 2 octombrie, și liderul PNL Nicolae Ciucă și-a depus oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale, la dosarul său fiind inclusă, de asemenea, declarația de avere actualizată. Din aceste înscrisuri, aflăm că Nicolae Ciucă a menționat trei tipuri de venituri încasate în 2023, toate de la stat. Mai exact, este vorba despre o indemnizație de prim-ministru, încasată de la Palatul Victoria în intervalul ianuarie - iunie 2023, în cuantum de 105.991 de lei, adică de 17.665,2 lei pe lună, la care se adaugă o indemnizație încasată, în intervalul iunie 2023 - decembrie 2023, în calitate de președinte al Senatului, în sumă de 94.224 de lei, adică de 15.772,3 lei pe lună, la care se adaugă o pensie de serviciu, plătită de Ministerul Apărării Naționale, în cuantum anual de 232.920 de lei, adică de 19.410 lei pe lună.
Astfel, bugetarul Ciucă, președinte al partidului de dreapta PNL, a încasat, exclusiv de la stat, în anul 2023, lefuri și pensii speciale în valoare totală de 433.245 de lei pe an, adică de 36.103,75 de lei pe lună (7.370 de euro). La acești bani, se adaugă și pensia de serviciu încasată de soția generalului, plătită tot de MApN, în sumă de 69.035 de lei pe an, adică de 5.752,91 lei pe lună.
Candidatul PNL pentru Palatul Cotroceni susține, în documentul citat, că deține două terenuri intravilane (unul cumpărat în anul 2005 în județul Dolj, cu suprafața de 2.929 de metri pătrați, iar al doilea în județul Ilfov, cu suprafața de 598 de metri pătrați, cumpărat în anul 2015), precum și o casă de locuit în județul Ilfov, cu suprafața de 232 de metri pătrați, construită în anul 2017. Liderul Senatului mai deține două mașini, ambele marca Toyota, dintre care una Corola, fabricată în 2006, iar a doua Rav 4, fabricată în 2020.
Candidatul PNL are economii, constând într-un fond de acumulare deschis, în 2021, la Raiffeisen Bank, în valoare de 165.953 de lei, și într-un cont curent, deschis tot în 2021, dar la Banca Transilvania, în valoare de 173.830 de lei. De asemenea, menționează o datorie la Banca Transilvani, în sumă de 100.000 de lei, contractată în anul 2020, cu scadență în anul 2025.
Kelemen Hunor și soția, salarizați cu 30.000 de lei pe lună de UDMR
O declarație deosebit de interesantă este cea completată de liderul UDMR, Kelemen Hunor, în data de 30 septembrie 2024, în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Acesta susține, în 2024, că, în ultimul an fiscal, a încasat de la Secretariatul General al Guvernului o indemnizație de vicepremier în cuantum de 115.170 de lei, cu toate că președintele UDMR nu a mai făcut parte din Executiv de la sfârșitul anului 2021.
În calitate de deputat în Parlamentul României, Kelemen Hunor menționează că, tot în ultimul an fiscal, a încasat o indemnizație de la Camera Deputaților în sumă de doar 72.277 de lei. În schimb, a ridicat de la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România o leafă anuală de 220.008 lei. Soția sa a fost remunerată, de asemenea, de UDMR, cu o leafă anuală der 140.781 de lei.
În total, familia Kelemen Hunor a fost salarizată de UDMR, în anul fiscal 2023, cu nu mai puțin de 360.789 de lei pe an, adică cu 30.065,75 de lei pe lună.
În declarația de avere citată, Kelemen Hunor precizează că deține în proprietate cinci terenuri, cu suprafața totală de 6.718 metri pătrați. Din acestea, trei sunt intravilane, constând într-o proprietate cu suprafața de 292 de metri pătrați, cumpărată în anul 2010, în județul Cluj, într-o proprietate cu suprafața de 215 metri pătrați, cumpărată în 2017, în județul Cluj și într-o proprietate cu suprafața de 1.500 de metri pătrați, cumpărată în 2003, în județul Harghita. Alte două terenuri au regim agricol, fiind vorba despre o proprietate cu suprafața de 711 metri pătrați, cumpărată în 2013, în județul Cluj și despre o proprietate cu suprafața de 4.000 de metri pătrați.
La toate acestea, se adaugă trei case de locuit, din care prima, cumpărată în 2010, în județul Cluj, cu suprafața de 119,85 de metri pătrați, a doua, cumpărată în județul Cluj, cu suprafața tot de 119,85 de metri pătrați, cumpărată în anul 2017, iar a treia, cu suprafața de 200 metri pătrați, construită în anul 2003, în județul Harghita.
Kelemen Hunor mai deține patru mașini: un Ford fabricat în anul 2004, o Toyota fabricată în anul 2020, o Honda fabricată în anul 2022 și o Skoda fabricată în anul 2013. El mai declară o colecție de tablouri semnată de autori contemporani, dobândită în perioada 2006-2010, în valoare de 6.000 de euro, și opt conturi și depozite bancare, în care a economisit 861.848 de lei și 10.082 de euro.
Elena Lasconi deține patru locuințe și terenuri de aproape 70.000 de metri pătrați
Și liderul USR, Elena Lasconi, și-a depus candidatura pentru Președinția României, la dosar regăsindu-se și declarația de avere completată în data de 30 septembrie 2024. În acest document, sunt menționate șapte terenuri, cu suprafața totală de 67.274 de metri pătrați, din care unul se află pe numele semnatarei, iar celelalte șase pe numele soțului, al cărui nume a fost anonimizat.
Este vorba despre trei terenuri intravilane - primul în județul Argeș, cu suprafața de 4.924,7 metri pătrați, cumpărat în 2005, al doilea, de 700 de metri pătrați, în județul Olt, moștenit în 2009, iar al treilea, de 1.150 de metri pătrați, în județul Constanța, moștenit în anul 2009 -, despre două terenuri agricole - primul în județul Olt, cu suprafața de 37.500 de metri pătrați, iar al doilea, în județul Constanța, cu suprafața de 20.000 de metri pătrați, ambele moștenite în anul 2009 -, de un teren forestier în județul Olt, cu suprafața de 2.500 de metri pătrați, și de un teren extravilan în județul Olt, de 500 de metri pătrați, ambele moștenite în anul 2009.
Candidata USR mai deține patru imobile, dintre care două pe numele ei. Este vorba despre trei apartamente în București (primul cu suprafața de 65 de metri pătrați cumpărat în 2001, al doilea cu suprafața de 70,71 de metri pătrați moștenit în 2009, iar al treilea cu suprafața de 58,52 de metri pătrați moștenit în 2008), precum și despre o casă de locuit în județul Argeș, cu suprafața de 98,64 de metri pătrați, cumpărată în anul 2005.
Lidera formațiunii progresiste mai deține un autoturism Opel din 2007, nu are obiecte de valoare, nu are conturi bancare și a împrumutat USR cu suma de 33.000 de lei. Figurează, în schimb, cu datorii totale de 413.134,02 lei, din care un credit de 288.134,02 lei contractat în 2017, cu scadență în 2037, de la Banca Transilvania, un credit de 100.000 de lei contractat în 2021, cu scadență în 2026, tot de la Banca Transilvania, și un credit de 25.000 de lei contractat, în 2024, cu scadență în 2024, de la o persoană fizică anonimizată.
În ultimul an fiscal, Elena Lasconi a încasat, ca primar al municipiului Câmpulung Muscel, o indemnizație anuală de 150.317 lei, adică de 12.559,75 de lei pe lună, iar soțul, al cărui nume este anonimizat în această declarație de avere, a realizat venituri salariale în cuantum de 75.600 de lei pe an, adică de 6.300 de lei pe lună, în calitate de consilier la Camera Deputaților. Soțul se numește Cătălin Georgescu, avocat de profesie, iar presa a dezvăluit în această vară că este angajat în funcția de consilier USR la Parlament, încă din 2021, la un an după ce Elena Lasconi a fost aleasă prima dată la conducerea Primăriei Municipiului Câmpulung Muscel.
Premierul propus de AUR în 2020, candidat independent pentru Palatul Cotroceni
O candidatură surpriză este cea independentă a lui Călin Georgescu, personaj devenit cunoscut publicului larg din România după ce a fost propus, în anul 2020, de către AUR pentru funcția de prim-ministru.
Călin Georgescu este prezentat ca expert în dezvoltare durabilă, că a lucrat timp de 17 ani la Organizația Națiunilor Unite în domeniul conservării mediului, că a fost directorul executiv al Institutului Global pentru Indicele de Sustenabilitate al Națiunilor Unite și că a fost președinte al Centrului European de Cercetare din cadrul Clubului de la Roma.
În declarația de avere depusă la data de 1 octombrie 2024 în calitate de candidat independent la Președinția României, Călin Georgescu notează, atât la rubrica terenurilor, cât și la rubrica imobilelor, că deține un teren intravilan în județul Brașov, cumpărat în anul 2022, cu suprafața de 3.903 metri pătrați. De asemenea, mai are un autoturism Toyota Yaris, fabricat în anul 2022, și deține, din 2021, două depozite bancare la OTP Bank, în valoare totală de 264.000 de euro.
În ultimul an fiscal însă, Călin Georgescu a încasat o leafă anuală de 72.000 de lei (6.000 de lei pe lună) de la Universitatea din Pitești - Facultatea de Științe, iar soția sa a încasat de la o entitate economică din București venituri salariale anuale în cuantum de 25.458 de lei (2.121,5 lei pe lună).
Mircea Geoană și Diana Șoșoacă s-au prezentat la BEC în aceeași zi
Biroul Electoral Central a comunicat, ieri, că joi, 3 octombrie 2024, a fost înregistrată propunerea de candidatură independentă a lui Mircea Geoană pentru funcția de președinte al României. Însă până la ora închiderii ediției, declarația de avere a acestuia nu fusese încă publicată pe site-ul oficial al BEC,
Tot ieri, după-amiază, și lidera SOS România, Diana Iovanovici Șoșoacă, s-a prezentat la sediul Biroului Electoral Central, pentru a depune listele cu semnăturile susținătorilor și pentru a-și înregistra oficial candidatura pentru alegerile prezidențiale.