Iar datele sociologice arată că Georgescu intră în această finală cu un avantaj serios, chiar dacă în spatele contracandidatei sale s-au poziționat majoritatea liderilor partidelor proeuropene, dar și o parte importantă a societății civile. Un studiu CURS, realizat chiar pe 1 decembrie, în ziua alegerilor parlamentare, devoalează trendul votului din turul al doilea, în funcție de modul în care s-a votat la alegerile parlamentare. Transpunând aceste răspunsuri sociologice la rezultatul alegerilor parlamentare, situația se complică extrem de mult.
Conform studiului CURS, 60% dintre cei care au votat PSD la alegerile din 1 decembrie vor merge duminică să pună ștampila pe Călin Georgescu, în timp ce 40% ar vota-o pe Elena Lasconi. Există, însă, posibilitatea ca 10 procente din alegătorii PSD să stea acasă, duminică, nepreferând pe niciunul dintre cei doi finaliști. Astfel, se poate merge pe scenariul că 50% vor vota cu Georgescu, 40% cu Lasconi, iar 10% să nu participe la scrutin.
Același studiu arată că 93,8% dintre cei care au votat AUR îl vor alege pe Călin Georgescu, iar 6,2% o preferă pe Elena Lasconi. Alegătorii liberali ar opta, în proporție de 63,9%, cu Lasconi și în proporție de 36,1% cu Georgescu. 91,9% dintre alegătorii USR o vor vota pe Elena Lasconi, în timp ce 8,1% l-ar putea vota pe Călin Georgescu. 89,6% dintre alegătorii SOS România îl vor vota pe Georgescu, iar pe Lasconi doar 10,6%. Alegătorii POT votează în proporție de 93,3% cu Georgescu, iar 6,7% cu Lasconi. Votanții UDMR precizau, înainte de îndemnul lui Kelemen Hunor de a o susține pe candidata USR, că vor vota în proporție de 50,4% cu Georgescu și doar de 49,6% cu Lasconi.
5 milioane vs 3,9 milioane
La alegerile pentru Senat, de duminică, au candidat 31 de partide politice și 6 candidați independenți. Pe listă se regăsesc atât partide de stânga, de dreapta, de centru, verzi, ecologiste, naționale, socialiste sau ale unor minorități naționale. Există, spre exemplu, două partide care au sigla, numele și identitatea vizuală asemănătoare PSD, astfel încât se poate aplica același criteriu de departajare a voturilor ca și în cazul partidului original.
Transpunând studiul sociologic al CURS la aceste rezultate oficiale de la alegerile pentru Senat, în dreptul Elenei Lasconi s-ar putea aduna voturile exprimate, în tot sau în parte, de alegătorii 17 formațiuni politice. În dreptul lui Călin Georgescu, însă, s-ar putea aduna, tot în tot sau în parte, voturile obținute de 20 de partide care au candidat la alegerile parlamentare. Vorbim de ordinul milioanelor, sutelor de mii, zecilor de mii, miilor sau chiar sutelor de voturi.
În baza acestei proiecții, totalitatea voturilor exprimate la alegerile parlamentare din data de 1 decembrie 2024 care s-ar putea îndrepta, în 8 decembrie, pentru susținerea candidatei USR, Elena Lasconi, ar putea ajunge la cifra de 3.881.200. De asemenea, totalitatea voturilor valabil exprimate la alegerile din 1 decembrie care ar putea ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale în favoarea candidatului suveranist Călin Georgescu s-ar putea ridica la 5.000.663 de voturi.
Suveraniștii, mult mai puternici în diaspora
Liderul PNL, Ilie Bolojan, dar și liderul UDMR, Kelemen Hunor, și-au exprimat, deja, sprijinul pentru Elena Lasconi. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, a îndemnat alegătorii săi să aleagă conform propriei conștiințe. Din acest punct de vedere, dacă am exclude din aceste calculi toate cele 2.065.687 de voturi obținute de PSD la alegerile parlamentare și dacă am presupune că toate voturile celor care au avut o opțiune concretă pentru un partid la alegerile de duminică, 1 decembrie, s-ar îndrepta automat către prezidențiabilul compatibil ideologic cu partidul respectiv, atunci Călin Georgescu ar intra în turul al doilea cu un număr de 3.138.696 de voturi, iar Elena Lasconi cu 3.599.458 de voturi.
Relevante, însă, sunt și repartițiile de voturi din diaspora. În primul tur al alegerilor prezidențiale, Călin Georgescu a obținut 346.103 voturi (43,16%), Elena Lasconi 216.161 voturi (26,95%), George Simion 96.469 voturi (12,03%), Nicolae Ciucă 37.181 voturi (92.86%, iar Marcel Ciolacu 22.996 voturi (1,76%). Din această listă, în turul al doilea mai există doar doi candidați, partidele fără candidat urmând a îndruma redirecționarea voturilor către unul dintre aceștia.
La alegerile parlamentare, în diaspora, AUR, SOS România și POT, care îl susțin pe Călin Georgescu, au obținut 55,75% din voturi. În timp ce USR, PNL și PSD, reprezentând forțele parlamentare proeuropene, au luat 32,42%. Interesant este că, în primul tur, s-au prezentat în diaspora la urne 821.703 cetățeni români, iar la scrutinul parlamentar 775.413 alegători.
Acum 10 ani, Iohannis a luat, în turul al doilea, cu 3,4 milioane de voturi mai multe decât în primul tur
Cu doar câteva zile înainte de turul al doilea, previziunile arată că situația poate deveni foarte complicată pentru România, după 8 decembrie. Așa cum am arătat mai sus, Călin Georgescu ar putea strânge, conform distribuției voturilor pe partide la alegerile parlamentare, 5.000.663 de voturi, în timp ce Elena Lasconi doar 3.881.200 de voturi. O astfel de diferență a mai fost întâlnită la un scrutin prezidențial în urmă cu exact zece ani, când în finală s-au calificat Victor Ponta și Klaus Iohannis.
În primul tur, Victor Ponta ieșea victorios cu 3.836.093 de voturi (40,44%), în timp ce Klaus Iohannis obținea poziția a doua, cu 2.881.406 voturi (30,37%). La urne, s-au prezentat 9.485.371 de cetățeni.
O diferență aproape identică de voturi există și în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, iar asemănarea este uluitoare. În primul tur, au votat 9.565.257 de cetățeni.
Ei bine, turul al doilea al prezidențialelor din 2014 au răsturnat rezultatul primului tur, depășind toate așteptările. La urne, au venit 11.553.152 de cetățeni, cu 2.067.781 mai mulți decât în primul tur. Iar 6.299.769 au votat pentru Klaus Iohannis (54,43%), cu 3.407.336 mai mulți decât în primul tur. Victor Ponta, câștigătorul primului tur, a obținut în finală 5.264.383 de voturi (45,56%), cu 1.480.290 de voturi mai multe decât în primul tur, pierzând alegerile.
Vor reuși Elena Lasconi și forțele politice care și-au declarat susținerea acesteia să repete rețeta din anul 2014? Rămâne de văzut duminică, la vot.