În cele două luni scurse de la instalarea sa la Casa Albă, noul președinte american, Joe Biden, a făcut numeroase declarații de reapropiere față de UE și NATO, de care SUA se îndepărtaseră periculos în timpul mandatului predecesorului său, Donald Trump. Noul lider american a insistat și asupra importanței relației cu Germania, considerată pilonul de susținere a blocului comunitar european. Profitând de această schimbare radicală, Berlinul mizează acum pe o abordare pragmatică din partea noii administrații de la Washington în privința gazoductului rusesc „Nord Stream 2”, care ar urma să aducă gaze din Rusia direct în Germania, pe sub Marea Baltică, și accelerează terminarea conductei, în pofida obiecțiilor americane și ale altor state europene.
Condus de colosul rus „Gazprom”, proiectul „Nord Stream 2”, în valoare de 11 miliarde de dolari, a fost primit încă de la început cu critici virulente, atât de către SUA, cât și de numeroase state europene, care consideră inițiativa o amenințare majoră la adresa securității energetice din Europa și o strategie prin care Kremlinul încearcă să dezbine UE. În primul rând, gazoductul crește la un nivel periculos dependența energetică a continentului față de Moscova, în condițiile în care aproximativ 20 la sută din proviziile de gaze de pe piețele europene provin din Rusia. „Gazprom”, care deține controlul asupra rețelei de transport, precum și a rezervelor de gaze, își va dubla acum capacitatea de furnizare prin intermediul gazoductelor de sub Marea Baltică, având în vedere că noul proiect are același traseu cu „Nord Stream 1”, conductă inaugurată în 2011. Din această perspectivă, numeroși lideri europeni și-au exprimat deja indignarea în legătură cu o posibilă încălcare a legislației antitrust. Mai mult, intrarea în Germania a gazului ieftin rusesc creează o discrepanță majoră în competiția produselor între acest stat și cele nou-intrate în UE, din cauza diferențelor de productivitate și tehnologie. Potrivit unor analiști de la Bruxelles, citați de agențiile internaționale de presă, „Nord Stream 2” nu contribuie la obiectivele energetice ale blocului comunitar, în schimb dezbină UE și distruge conceptul european al diversificării surselor de gaze. De altfel, numeroase state membre ale UE se opun proiectului „Nord Stream”, pe motiv că acesta le va afecta veniturile din comerţ şi tranzit şi va crește dependenţa Europei de gazele ruseşti. Ţări ca Polonia şi statele baltice percep Moscova ca pe o ameninţare globală, inclusiv la adresa integrităţii lor teritoriale, după ce Rusia a anexat Crimeea. În cazul Ucrainei, stat ocolit de gazoduct, dezvoltarea proiectului readuce Kievul în siajul Rusiei și anulează instrumentul de negociere a tranzitului terestru al gazului rus pe teritoriul ucrainean, lăsând bugetul țării fără aproximativ trei procente din PIB. Nu în ultimul rând, din punct de vedere al SUA, „Nord Stream 2” este un rival pentru transporturile americane de gaze naturale lichefiate.
Nemții merg pe burtă
În încercarea de a bloca proiectul ruso-german, administrațiile precedente de la Washington au impus sancțiuni unor entități implicate în „Nord Stream” și au formulat numeroase amenințări la adresa companiilor participante. La rândul ei, Casa Albă a precizat recent că și Joe Biden consideră gazoductul care ajunge în Germania pe sub Marea Baltică „o idee proastă”. În contextul în care Biden încearcă să se reapropie de Europa, Berlinul se gândește însă acum să pună SUA în fața faptului împlinit, prezentând administrației de la Washington chestiunea „Nord Stream 2” drept un proiect deja terminat, susțin surse oficiale și diplomatice de la Bruxelles, citate de Reuters. Gazoductul este, de altfel, construit în proporție de 95% și ar putea fi terminat până în septembrie, lăsând astfel administrației Biden un timp extrem de scurt pentru adoptarea unor eventuale măsuri de zădărnicire a proiectului. „Berlinul încearcă să câștige timp și să se asigure că această construcție e terminată, deoarece crede că atunci când gazoductul va deveni operațional, lucrurile vor arăta altfel pentru SUA”, a declarat, sub protecția anonimatului, un diplomat de rang înalt din UE, citat de Reuters.
Învârteala în jurul cozii
Deși SUA susțin în mod public că vor continua să acționeze contra „Nord Stream 2”, oficialitățile germane și diplomații UE cred că pot fi inițiate negocieri pe această temă. „Berlinul crede că la Washington există dorința de a discuta această chestiune și de a găsi o soluție”, a declarat un alt diplomat din UE. Guvernul Merkel trebuie să înceapă discuții substanțiale în privința „Nord Stream 2” cu Biden și nu știe încă reacția exactă a Washingtonului în legătură cu acest subiect. Din perspectiva administrației americane, Casa Albă abordează deocamdată executivul german în această privință cu avertismente de noi sancțiuni, a precizat, tot pentru Reuters, un oficial din Departamentul de Stat al SUA. Cu toate acestea, deși se opune „Nord Stream 2”, Biden încearcă din răsputeri să repare relațiile cu Europa. „Nu considerăm acest subiect drept unul la care SUA să vină cu opțiuni. Este o problemă germană, creată de Germania!”, a continuat sursa citată. De cealaltă parte, nici Berlinul nu pare dornic să le facă încă americanilor vreo propunere pe această temă. „Nu prezentăm o listă de oferte și nici administrația SUA nu ne-a cerut nimic”, a afirmat un oficial guvernamental german de rang înalt. Până la o eventuală negociere pentru tranșarea disputei, cele două părți așteaptă o întâlnire între ministrul german de Externe, Heiko Maas, și secretarul de Stat al SUA, Antony Blinken, care s-ar putea vedea la sfârșitul lunii. Maas susține că „Nord Stream 2” este un parteneriat comercial privat, fără nicio legătură cu politica, asupra căruia nici SUA, nici UE nu au niciun cuvânt de spus. De altfel, Germania afirmă chiar că gazoductul va oferi Europei o mai mare securitate în fața întreruperilor de aprovizionare cu gaze. Berlinul mai susține că a protejat interesele Kievului, asigurându-se că Rusia va continua să exporte gaze prin Ucraina.
Soluția pragmatică
Deși la nivel oficial mențin criticile la adresa „Nord Stream 2”, oficialități din noul executiv american susțin că Washingtonul trebuie să dea acum dovadă de pragmatism asupra opțiunilor sale reale, după ce alte două administrații nu au reușit să oprească gazoductul, mai ales că proiectul este aproape gata. Oficialitățile au recomandat renunțarea la presiunea intensă exercitată de SUA asupra Berlinului, în schimbul obținerii unui instrument eficient, în perspectiva izbucnirii altor crize. Ideea este în ton cu o propunere a fostului ambasador al Germaniei în SUA, Wolfgang Ischinger, care a sugerat o soluție de compromis între Washington și Berlin: autoritatea de reglementare a rețelei energetice din Germania să primească dreptul de a opri tranzitul de gaz dinspre Rusia, dacă Moscova încalcă din nou linia roșie pe continentul european, așa cum a procedat în cazul Crimeii.
„Dacă tot nu mai putem opri gazoductul, măcar să vedem ce putem obține în urma acestui lucru!”
Oficial american