Jurnalul îţi oferă miercuri, 31 ianuarie, un nou volum din colecţia "Iubiri şi intrigi la palat", de Dan-Silviu Boerescu: "Viaţa amoroasă a lui Gheorghiu-Dej şi a familiei lui politice".
Gheorghe Gheorghiu-Dej a fost liderul comunist al României şi practic conducătorul ţării până la 18 martie 1965. Stalinist convins, Gheorghiu-Dej s-a întors la 180 de grade după moartea dictatorului sovietic. Imediat, a început procesul de destalinizare a României, prin crearea industriei grele, eliminarea influenţei culturale a URSS-ului, încurajarea sentimentelor antisovietice şi stabilirea de relaţii diplomatice cu statele occidentale capitaliste, inclusiv cu Statele Unite ale Americii. Acest lucru se presupune că i-a adus moartea, Gheorghiu-Dej fiind iradiat în anul 1965, în cadrul ultimei vizite la Varşovia.
Dar cum a fost Gheorghiu-Dej ca om? Care au fost iubirile sale? Ce relaţii a avut cu fiicele lui? Cum a fost pepepsit pretendentul la mâna uneia dintre fetele sale? Iată câteva răspunsuri, din cartea "Viaţa amoroasă a lui Gheorghiu-Dej şi a familiei lui politice".
O dată instalat în fotoliul de șef de stat, dictatorul comunist, fost muncitor fără prea multă școală, și-a schimbat și gusturile în materie de femei. A început să dea iama în actrițe. Și nu numai în actrițele romance, precum Dina Cocea sau Elvira Godeanu! Iubirea secretă pe care Gheorghiu-Dej a avut-o este cea pentru diva cinematografului francez din anii ‘60, tulburătoarea Michele Morgan. Povestea a fost relatată de fosta soție a ex-premierului Petre Roman, Mioara, al cărui tată a fost nomenclaturist: "Se știe, Gheorghiu-Dej avea o amantă celebră, actrița Michele Morgan. Îi trimitea săptămânal un avion de vânătoare să o aducă în România", spunea Mioara Roman într-un interviu. Iar pasiunea pentru celebra artistă, cu 19 ani mai tânără decât Dej, trebuie să fi fost mistuitoare, dacă liderul comunist trimitea după ea chiar un avion de vânătoare(?), pentru a scurta, probabil, timpul despărțirii.
Recunoscută drept vedeta cu cei mai frumoși ochi din istoria cinematografiei (concurată doar, la acest capitol, de privirea mov a lui Liz Taylor), actrița cu ochi perfecți, acvamarin, Michele Morgan era o franțuzoaică superbă, renumită ca "fata cu ochi albaștri, bască și impermeabil". Două decenii mai târziu, actrița va fi marea doamnă a cinematografului francez, elegantă, distinsă, vibrantă, care trăiește drama cu demnitate și bucuria cu înțelepciune…
Fetele lui Gheorghiu-Dej au iubit scena și artiștii…
Pasiunea pentru teatru a lui Gheorghiu-Dej s-a transmis și în familie. Cele două fete ale dictatorului comunist au avut și ele tangențe cu scena, în special fiica cea mare, Lica, în timp ce mezina, Tanți, s-a căsătorit cu un cântăreț, apoi cu un actor.
Șeful de cabinet al tatălui lor vine cu detalii sugestive: "Descrierea felului în care Gheorghiu-Dej întreţinea relaţiile de serviciu cu mine n-ar fi completă fără a aminti despre relaţia cu fiicele sale, mai ales cu cea mare, care a fost marea slăbiciune a vieţii lui. Lica Gheorghiu făcea multe lucruri care nu-i conveneau tatălui. Ştia însă să se oprească la vreme atunci când întindea coarda prea tare. Ştia să-l linguşească şi chiar să-l şantajeze prin copiii ei, pe care, atunci când Gheorghiu-Dej era supărat pe ea, nu-i lăsa să ia masa împreună cu bunicul.
Tanţa, cealaltă fată, avea o fire foarte voluntară şi independentă. Când a dorit să se căsătorească, convinsă că a găsit bărbatul care urma să-i asigure fericirea, nu a vrut să ţină seamă de sfaturile şi părerile tatălui ei. Pentru a preîntâmpina orice reacţie de împotrivire a acestuia, a mers până în pragul măsluirii datei naşterii sale. Data aleasă nega paternitatea lui Gheorghiu-Dej, aflat în închisoare. Pentru tată a fost o lovitură dureroasă, ce l-a făcut s-o îndepărteze multă vreme.
Fiicele lui Gheorghiu-Dej au fost atrase de lumea artistică. Profesia de actriţă pe care fiica lui cea mare a încercat-o în cinematografie - sub aranjamentul şi coordonarea lui Liviu Ciulei în prima etapă -, precum şi căsătoria contractată de fiica sa cea mică denotă, cred, o anumită mentalitate provenită din visurile şi aspiraţiile unor nostalgice provinciale".
Chiar dacă Tanți a fost cea măritată cu un membru al popularei trupe Trio Grigoriu, al cărei șlagăr principal era Macarale, mai degrabă Lica a fost cea obsedată de "macarale" falice. Lica a vrut mai mult decît statutul de soţie "model" pe care și-l dorea Dej pentru fiica lui preferată, statut pe care, de altfel, l-a schimbat de două ori. A vrut şi carieră în viaţa artitiscă. Aşa că tăticul a făcut-o actriţă de cinema. A lucrat întâi la Institutul Economic, apoi a jucat în câteva filme şi piese de teatru. Nu avea nimic în comun cu actoria, dar asta n-o împiedica să se creadă talentată, mai ales că Dej a construit studiourile cinematografice de la Buftea, în care fiica putea să se viseze stea de Hollywood. După ce şi-a abandonat studiile economice la Moscova, poziţia tatălui i-a asigurat, evident, statutul de vedetă a filmului românesc, ea fiind impusă în distribuţia mai multor filme importante ale epocii
O iubire tragică a unei fete de dictator comunist al României
În viaţa personal, Lica, fata cea mare a lui Gheorghiu-Dej, n-a fost prea norocoasă. Primul soţ i l-a ales conducerea de partid, respectiv de ministrul apărării Emil Bodnăraş, care i l-a recomandat lui Dej de ginere pe juristul Marcel Popescu. Au avut trei copii: Sanda, Gheorghe şi Mândra.
Căsnicia cu Popescu n-a mers, fiindcă, în 1958, Lica s-a îndrăgostit fulgerător de altul. Se pare că bărbatul cu care se întâlnea pe ascuns, Gheorghe Plăcinţeanu, fratele celebrei regizoare Sorana Coroamă-Stanca, a fost iubirea vieţii ei. Aşa că, Popescu, devenit între timp ministru-adjunct la Camera de Comerţ, a părăsit-o. Dar Plăcinţeanu era o catastrofă pentru Dej, care s-a opus vehement unui ginere de origine burgheză. Dej era de-a dreptul furios. Furia sa era potențată de o traumă mai veche a liderului comunist. O poveste de familie, relatată în epocă de un nepot al său, Ticu Gheorghiu, o pune pe seama unei tragice întâmplări: în vremea în care Gheorghiu-Dej nu-și începuse încă "activitatea revoluționară" și se afla la Bârlad, mamei sale, bolnavă, i-a fost refuzată o internare în spital, pe motiv că nu avea bani suficienți. La scurt timp, aceasta a decedat. "Vinovat, în memoria familiei, a rămas directorul spitalului. Îl chema Plăcințeanu și fusese tocmai tatăl pretendentului la mâna fetei lui Dej. În atari condiții, pe Gheorghe Plăcințeanu nu îl putea aștepta nimic bun, dar din nefericire nu-și imagina până unde putea împinge Gheorghiu-Dej dragostea posesivă față de fata sa și răzbunarea unei traume a trecutului. Prim-secretarul a aranjat ca Plăcinţeanu să fie arestat, judecat şi condamnat la cinci ani de închisoare, sub acuzaţia de complicitate la speculă. Fiindcă Lica era hotărîtă să-l aştepte, sentinţa a crescut la 15 ani de muncă silnică. La 1 mai 1961, medicul ortoped care-i furase inima fiicei preşedintelui a murit, la 36 de ani, în penitenciarul de la Rîmnicu Sărat. Distrusă de cruzimea tatălui ei şi de pierderea iubitului, Lica şi-a căutat consolarea în teatru.
Multe alte povestiri despre viaţa unuia dintre cei mai importanţi conducători ai României comuniste găsiţi în cartea " Viaţa amoroasă a lui Gheorghiu-Dej şi a familiei lui politice", distribuită miercuri, 31 ianuarie, cu Jurnalul, la preţul special de 14,9 lei.