Forumul Ghizilor Montani Independenți din România a transmis o scrisoare deschisă către Nicolae Ciucă, președintele Senatului României, pentru a bloca un proiect de lege care le redefinește ocupația. Ghizii montani acuză anumite grupuri de interese care au acționat în scopul modificărilor legislative din ultimii ani, astfel încât să avantajeze anumite asociații și companii, în scopul obținerii de foloase materiale, inclusiv prin implementarea unor proiecte finanțate din fonduri europene. O problemă similară o au și ghizii de turism, dar cele două categorii au fost despărțite, fiind acum în subordinea a două ministere diferite. Nimeni nu-și explică de ce ghizii montani trebuie să fie acum acreditați de Ministerul Culturii, care le schimbă și legea în baza căreia și-au practicat până acum meseria.
Forumul Ghizilor Montani Independenți din România susține, în scrisoarea deschisă adresată Președintelui Senatului, că vinovați pentru modificarea legislativă care le va interzice dreptul de a practica meseria de ghid montan ar fi senatorul PNL de Maramureș, Domnul Cristian Niculescu Țâgârlaș, și deputata PNL de Sibiu, Christine Thellmann. Ghizii îi acuză pe cei doi parlamentari de faptul că prin intermediul lor „se urmărește obținerea unei Legi dată cu dedicație”, pentru „obținerea monopolului de către anumite asociații de profil, coordonate de un număr limitat de indivizi, asupra profesiei și a procesului de formare a ghidului montan, precum și a desfășurării activităților acestuia” - ceea ce s-ar traduce prin infracțiunea de trafic de influență, conform legislației românești, pentru că echivalentul de lobby nu este legiferat la noi.
Deși problema ghizilor ar putea părea o banalitate, este vorba, totuși, de mii de oameni care nu vor mai putea să-și practice meseria. Calificarea de ghid montan se obținea, până în 2018, „la pachet” pentru ghid de turism, fiind doar o specializare. Toți ghizii erau subordonați Ministerului Turismului, respectiv Autorității Naționale pentru Turism, indiferent de ministerul din care a făcut parte ANT de-a lungul timpului.
Își vor căuta dreptatea în instanță
Ghizii montani au căutat rădăcina problemelor care apar astăzi și cu documentația se vor duce în instanță. După anul 2018, ghizii montani au fost trecuți în subordonarea Ministerului Culturii – o anomalie greu de explicat, în condițiile în care acum trebuie să le facă legislația niște specialiști de la Cultură, pentru activități care presupun inclusiv cățărare pe munte, pentru care membrii Comitetului Sectorial de la Cultură în primul rând nu au competențe pentru a reglementa această ocupație.
Ghizii montani arată că totul a pornit de la niște proiecte cu finanțare din fonduri europene: „1. Asociația Ghizilor Montani din România (AGMR) a implementat un proiect cu fonduri europene Erasmus+ (octombrie 2017- septembrie 2019) 2. Merge cu el la Ministerul Turismului pentru implementare (implementarea era musai să se întâmple ca să nu piardă fondurile) 3. Ministerul Turismului nu acceptă proiectul (2019) 4. AGMR merge atunci spre Ministerul Sporturilor (Ministerul Culturii și Sporturilor) și motivează demersul său cu ideea că ghidăria montană este un domeniu care ține mai mult de sport, prin performanți și pericol. (2019)”, au explicat ghizii, pentru Jurnalul.
În acest fel a ajuns componenta „ghid montan” în subordonarea Ministerului Sporturilor, ajungând ulterior la Ministerul Culturii, după ce a acceptat proiectul fostul Minister al Sporturilor, care în anul 2019 a-nceput demersul pentru derularea proiectului. Astfel, Codul ocupațional de Ghid montan a trecut în atribuțiile Ministerului Sporturilor. Apoi activitatea de pregătire a ghizilor montani în școlile existente s-a blocat până la implementarea proiectului după ce le expiră acreditarea valabilă – mai arată Forumul Ghizilor Montani. Toată această documentație va fi folosită pentru un proces pentru care ghizii au angajat deja un avocat, urmând să cheme ministerele implicate în instanța de judecată.
S-au trezit cu altă ocupație pe legitimație
Din documentarea făcută de ghizii montani mai reiese că după multe demersuri la Ministerul Turismului, a fost creat un standard ocupațional nou pentru „Ghid montan - drumeție montană”, asumat de Ministerul Culturii, în anul 2019.
Ulterior, după ce a fost creat și noul standard ocupațional pentru ghizi de turism, asumat de Ministerul Economiei (din care face parte acum Turismul), școlile de ghizi pot obține autorizare din nou pentru a pregăti ghizi montani de drumeție montană, începând de anul acesta.
Dar rămâne o situație incertă, în legătură cu Ministerul Culturii, după ce Ministerul Turismului a dat un Ordin de Ministru prin care a introdus obligativitatea tuturor ghizilor – adică inclusiv cei montani, care acum se subordonează Culturii - de a se reatesta o dată la 5 ani.
„Mulți ghizi nici nu au aflat că nu mai au acreditare, iar cei care au avut până la reatestare calificarea de ghid montan, apare acum „Ghid Montan - drumeție montană”. Pentru că au apărut aceste două variabile noi - reatestarea la 5 ani și noua denumire ocupațională - a început iureșul”, explică reprezentanții Forumului Ghizilor Montani. Nu a-nțeles nimeni cum a fost posibilă această redenumire a meseriei pentru care s-au calificat în alte condiții.
Se încalcă mai multe legi
Pe lista de la Ministerul Turismului figurau peste 6.000 de ghizi, din care au mai rămas acreditați circa 1.600. Tiberiu Dobrescu, președintele Autorității Naționale pentru Calificări (ANC) – autoritate subordonată Ministerului Educației -, a explicat, pentru Jurnalul, că nu poate fi de acord cu pierderea dreptului de a avea o calificare, într-o meserie pentru care cineva s-a format profesional și a practicat acea meserie, însă pentru dreptul de practică sunt responsabile alte organisme care pot decide noi reguli și norme de aplicare – așa cum pentru avocați este necesară intrarea în barouri, pentru medici este necesar rezidențiatul, etc.
În cazul ghizilor, noile reguli au fost stabilite de Comitetele Sectoriale de la Ministerul Turismului, respectiv Ministerul Culturii. Președintele ANC mai spune că legiferarea noii ocupații de Ghid montan, așa cum este acum proiectul de lege în Senat, le va încălca dreptul de a-și practica meseria celor care au obținut această calificare în trecut.
Problema este foarte complicată, din punct de vedere legislativ, pentru că se încalcă inclusiv principiul retroactivității legii – urmând să existe o nouă legislație care să reglementeze un domeniu, impunând legea retroactiv.