Deși termenul a expirat în 2017, 15 gropi de gunoi continuă să funcționeze fără planuri clare de ecologizare. Comisia Europeană a decis să acționeze împotriva României la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, motivând că țara nu și-a respectat obligațiile de închidere și reabilitare a depozitelor de deșeuri conform tratatelor europene. România a vut suficient timp la dispoziție pentru a închide aceste gropi și a primit numeroase avertismente, pasivitatea autorităților aduce acum România în fața CJUE unde riscă amenzi consistente.
Decizia vine după ce mai multe depozite continuă să funcționeze ilegal, fără autorizații sau planuri clare de ecologizare, deși termenul-limită de conformare a expirat acum aproape nouă ani. Directiva europeană privind depozitele de deșeuri impune statelor membre să ia măsuri pentru a închide și reabilita depozitele neconforme, esențiale pentru a preveni riscurile asupra sănătății și mediului.
România a beneficiat de o derogare tranzitorie care a permis funcționarea anumitor depozite până la 16 iulie 2017. Până în prezent, 92 de depozite au fost închise și reabilitate, dar 15 continuă să opereze fără un plan clar de reabilitare.
Comisia Europeană a trimis deja o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020 și un aviz motivat în februarie 2024. Deși au fost raportate progrese, 9 situri rămân nereabilitate, ceea ce a determinat Comisia să considere eforturile insuficiente. Directiva 1999/31/CE, modificată de Directiva (UE) 2018/850, stabilește standarde stricte pentru a preveni efectele negative asupra sănătății umane și mediului, urmărește reducerea depozitării deșeurilor și încurajează reciclarea.
România a mai fost condamnată în decembrie 2023 de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la plata unei sume forfetare de 1,5 milioane de euro și a unei penalități de 600 de euro/zi pentru fiecare depozit neconform de deșeuri neînchis.
2024 ne-a adus un nou avertisment de la Bruxelles
În 2024, la sfârșitul lunii iulie, Comisia Europeană a decis să trimită României un aviz motivat pentru că nu aplică în mod corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deşeuri precum şi Directiva-cadru privind deşeurile (Directiva 2008/98/CE). Aceasta venea după ce la sfârșitul anului 2021, Comisia Europeană ne trimitea o scrisoare de punere în întârziere cu privire la deficienţele existente la cinci gropi de gunoi, dar şi cu privire la eşecul României în punerea la punct a unui cadru integrat şi adecvat privind instalaţiile de tratare a deşeurilor, având în vedere cele mai bune tehnici existente.
Curg amenzile
Neînchiderea gropilor de gunoi neconforme ne aduce astăzi amenzi usturătoare, după ce am fost condamnați la plata lor de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) la sfârșitul anului 2023. Pe această listă se regăseau 31 de gropi de gunoi neautorizate, iar astăzi, am reușit să închidem doar câteva gropi. Pentru această lentoare, nota de plată pentru România sunt amenzi de câteva milioane de euro pe care Bruxelles-ul le trimite la fiecare șase luni la Palatul Victoria. Gropile de gunoi sunt considerate astăzi ca fiind una dintre cele mai periculoase metode de depozitare a deșeurilor, ele având efecte deosebit de grave atât asupra mediului, cât și asupra sănătății oamenilor. Multe depozite de deșeuri nu dispun de instalații de tratare, ceea ce generează grave probleme de mediu. Pentru că nu tratează deșeurile înainte de depozitare, România este investigată de Comisia Europeană și de Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
Autoritățile locale sunt depășite de situație
Sarcina de a închide depozitele de deșeuri municipale neconforme revenea autorităților locale, iar acest lucru a fost principala cauză a întârzieri acestui proces. Neavând banii necesari pentru asta, gropile de gunoi neconforme au continuat să devină tot mai mari în loc să dispară. Situația este și mai gravă în zona rurală. Multe dintre primăriile de aici au doar serviciul de colectare a deșeurilor menajere, așa încât pentru restul se descurcă fiecare cum poate. Garda de Mediu a avertizat de mai multe ori asupra faptului că gropile sunt pline pentru că aici ajung deșeuri nesortate, iar gradul de reciclare este încă redus. Abia în vara anului 2024 Guvernul a schimbat legislația și a decis că de închiderea acestor gropi se ocupă AFM, instituție care poate accesa și fonduri europene în acest scop, dacă demonstrează că este proprietarul depozitelor.
Avem un Regulament european de gestionare a deșeurilor
În 2018 a intrat în vigoare Regulamentul european pentru gestionarea deșeurilor, iar prevederile sale trebuie respectate obligatoriu de toate statele membre pentru a evita sancțiunile pe această temă. Deși au trecut destul de mulți ani de atunci, România este încă departe de respectarea acestui regulament care prevede, printre altele:
- interzicerea depozitării la groapa de gunoi a deșeurilor nesortate. Este permisă doar depozitarea reziduurilor, care nu trebuie să depășească maximum 10% din total deșeurilor colectate;
- nu mai poate construi noi gropi ecologice decât în cazuri extreme și doar cu aprobarea Comisariatul European de MEDIU, organism abilitat în acest sens;
- gropile ecologice din Europa trebuie închise, iar sistemele de colectare trebuie să aibă obligatoriu: sortare, tratare mecano-biologică a fracției umede din care să obțină compost.
SMID-urile nu sunt complet funcționale
România a investit peste un miliard de euro în dezvoltarea Sistemelor de Management Integrat al Deșeurilor (SMID), în mare parte prin fonduri europene, dar cele mai multe dintre ele nu sunt complet funcționale. Multe SMID-uri au fost proiectate fără o strategie clară, cu date incorect colectate, nefiind adaptate specificului fiecărui județ, iar rezultatele se văd astăzi. Structurile de tratare și sortare a deșeurilor municipale sunt deficitare, iar în depozite ajung cantități semnificative de deșeuri care nu au fost supuse operațiunilor prealabile impuse de lege. În consecință, țintele prevăzute în planul de gestionare a deșeurilor nu au fost atinse, în principal pentru că nu a fost implementat la nivel național un sistem de colectarea separată.