Este vorba despre un OUG care vizează achizițiile de logistică în cadrul programelor SAFE și PNRR ce a fost promovat, inițial, pe data de 4 mai 2026, cu aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Numai că, pe 5 mai, în ziua în care Executivul a fost demis prin moțiunea de cenzură adoptată de Parlament, Consiliul Legislativ a fost solicitat să emită un nou aviz, pe aceeași ordonanță, care fusese modificată prin adăugarea altor 12 articole noi.
De această dată, Consiliul a avizat negativ proiectul, arătând că Guvernul era deja demis, iar, interimar fiind, nu poate promova ordonanțe, legi sau politici noi. Tot în data de 5 mai 2026, Consiliul Legislativ a mai fost solicitat să avizeze un proiect de lege prin care Guvernul urma să fie abilitat să emită ordonanțe de urgență în domeniul legilor organice. Avizul a fost, de asemenea, negativ, deoarece un guvern interimar nu poate adopta proiecte de lege. Al treilea avertisment oficial a venit de la secretarul general al MIPE care a transmis Ministerului Economiei și Secretarului General al Guvernului că, în caz de aviz negativ de la Consiliul Legislativ, un proiect de ordonanță trebuie repus, obligatoriu, pe ordinea de zi a ședinței de Guvern. Numai că actualul guvern nu poate face asta, deoarece este unul interimar. În ciuda acestor avertismente oficiale, Guvernul demis și interimar Bolojan a aprobat, în ședința din 8 mai 2026, modificările la OUG-ul adoptat la 4 mai 2026, act pe care l-a publicat în Monitorul Oficial din 4 mai 2024, având un aviz de la Consiliul Legislativ din 5 mai 2026. Una dintre modificările de fond aduse ordonanței vizează scutirea producătorilor angro de vinuri de constituirea de antrepozite fiscale de 250.000 de lei și de prezentarea unei autorizații de securitate la incendii.
Trei momente-cheie în care Guvernul condus de Ilie Bolojan a aflat că dorește să efectueze un act ilegal și, cu toate acestea, a făcut-o. Primul document este avizul negativ al Consiliului Legislativ din data de 5 mai 2026, în care se precizează că proiectul de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative reprezintă forma refăcută a proiectului de OUG transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 66 din data de 30 aprilie 2026, înregistrat la instituția avizatoare în aceeași zi și pentru care fusese deja emis un aviz favorabil, observații, la data de Guvernului cu adresa nr. 77 din data de 30 aprilie 2026, înregistrat la instituția avizatoare în aceeași zi și pentru care fusese deja emis un aviz favorabil, cu observații, la data de 4 mai 2026.
„Din interogarea informației de presă privind actele normative adoptate în ședința extraordinară a Guvernului României din data de 4 mai 2026, postată pe pagina de internet a Guvernului, reiese că ordonanța de urgență a fost deja adoptată în ședința extraordinară din data de 4 mai 2026. (…) Se constată faptul că în forma actuală a proiectului au mai fost adăugate 12 noi articole, conținând intervenții de modificare și, după caz, de completare a mai multor acte normative”, precizează Consiliul Legislativ.
Conform sursei citate, „Capitolul II, punctul 5, paragraful 6 din Regulamentul privind procedurile de la nivelul Guvernului prevede că pentru elaborarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, «proiectele de ordonanță de urgență cărora li s-au adus modificări de fond, ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința Guvernului vor fi supuse unei noi avizări la Consiliul Legislativ»”.
Primul indiciu, avizul negativ al Consiliului Legislativ, ignorat de membrii Executivului
Cu acest prilej, Consiliul Legislativ semnalează că „la aceeași dată (5 mai 2026 – n.red.) la care a fost primit spre avizare prezentul proiect de ordonanță de urgență, dar anterior momentului emiterii avizului la acesta, respectiv data de 5.05.2026, în ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului a fost retrasă încrederea acordată Guvernului, prin adoptarea unei moțiuni de cenzură”.
„Ca urmare, în conformitate cu prevederile articolului 10 alineat 4 din Constituția României, Guvernul demis prin moțiune de cenzură «îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern». (…) Codul Administrativ prevede că, în cazul încetării mandatului său, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nici nu poate iniția proiecte de lege”, se arată în același aviz.
Ei bine, cu acest aviz negativ din partea Consiliului Legislativ din data de 5 mai 2026, la data de 8 mai 2026, Guvernul interimar condus de Ilie Bolojan a adoptat Ordonanța de Urgență modificată, pe care a publicat-o în Monitorul Oficial ca și cum ar fi fost adoptată în data de 4 mai 2026, adică cu o zi înaintea moțiunii de cenzură. Avizul Consiliului Legislativ trebuia, legal, să fie emis anterior publicării OUG-ului în Monitorul Oficial. Modificările aduse ordonanței avizată, inițial, favorabil de către Consiliul Legislativ, la data de 4 mai 2026 au fost solicitate spre avizare la 5 mai 2026, zi în care Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură, iar adoptarea OUG modificată a avut loc în ședința Guvernului din 8 mai 2026, când Guvernul condus de Ilie Bolojan nu mai putea emite ordonanțe de urgență.
Ce au SAFE și PNRR cu producătorii de vinuri?
Partidul AUR a depus, la finalul săptămânii trecute, o sesizare la Avocatul Poporului, solicitând trimiterea către Curtea Constituțională a acestei Ordonanțe de Urgență nr. 38 din 2026. OUG-ul în cauză nu este, conform AUR, un act de administrare curentă, ci introduce un mecanism nou de expropriere a bunurilor mobile. Autorii sesizării mai arată că cele 12 articole nou introduse proiectului de bază au fost adăugate din cauza faptului că Executivul simțise riscul ca moțiunea de cenzură să treacă, fapt ce ar fi condus la imposibilitatea Guvernului de a mai emite, ulterior, ordonanțe de urgență.
Guvernul pretinde, însă, că repunerea pe ordinea de zi a acestei ordonanțe de urgență în data de 8 mai a fost făcută legal, „deoarece nu este vorba despre o adoptare sau o readoptare a ordonanței din 4 mai” și că „în timpul ședinței Guvernului din 4 mai 2026 au fost introduse în proiectul de OUG și alte modificări, inclusiv «clarificări privind autorizarea antrepozitelor fiscale și a rambursărilor de TVA»”.
În realitate, ordonanța de urgență promovată de Guvernul Bolojan sub argumentul investițiilor în industria de apărare, al programului SAFE și al urgențelor legate de PNRR conține și o prevedere ciudată pentru industria vinului. Producătorii exclusivi de vinuri care dețin antrepozite fiscale nu mai trebuie să prezinte, pentru autorizare, dovada autorizației privind securitatea la incendiu, fiind suficient un aviz de funcționare emis de ISU sau un document prin care ISU constată că nu este necesară autorizarea.
Astfel, ordonanța introduce două efecte favorabile pentru industria vinului. Pe de o parte, vinurile nu intră în categoria băuturilor alcoolice pentru care se cere garanția de 250.000 de lei la comercializarea angro. Pe de altă parte, pentru producția exclusivă de vinuri, autorizarea antrepozitului fiscal nu mai este condiționată de prezentarea dovezii autorizării privind securitatea la incendiu, fiind suficient un aviz de funcționare sau un act constatator de la ISU.
Fost judecător CCR: Curtea va declara neconstituțională Ordonanța
Fost judecător al Curții Constituționale și fost ministru al Justiției, Tudorel Toader confirmă, la rândul lui, că actualul Guvern, fiind interimar, nu poate emite ordonanțe de urgență, nu poate să adopte proiecte de lege și nu poate să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pe un pachet legislativ.
„Faptul că Guvernul a adoptat această ordonanță, cu aviz de la Consiliul Legislativ luat ulterior, este o încălcare a tehnicii legislative și o încălcare a competențelor pe care Constituția le oferă unui Guvern interimar. Ordonanța de urgență produce efecte juridice de la momentul publicării ei în Monitorul Oficial. Dacă va fi atacată la CCR, Curtea va constata neconstituționalitatea ei. Atunci, Curtea va invalida și efectele juridice ale acestei ordonanțe”, a precizat Tudorel Toader.
MIPE a transmis, prin alt document, același viciu de nelegalitate
Al doilea document care atrage atenția că ce urma să facă Guvernul este ilegal este semnat de către secretarul general al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marilena Nicoleta Balabuti, care a transmis Ministerului Economiei și Secretariatului General al Guvernului un aviz negativ cu privire la readoptarea acestei ordonanțe de urgență, având în vedere și avizul negativ al Consiliului Legislativ nr. 448/5 mai 2026.
În documentul transmis se precizează că „proiectele de acte normative cărora li s-au adus modificări de fond ca urmare a discutării și adoptării lor în ședința de Guvern vor fi supuse unei noi avizări a Consiliului Legislativ (…). În situația în care, urmare a noii avizări (…), este necesară operarea unor modificări de fond ori avizul respectiv este negativ, proiectul de act normativ va fi repus în mod obligatoriu pe agenda de lucru a Guvernului”.
„Se impune să subliniem, însă, faptul că, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 5 mai 2026, a fost publicată Moțiunea de Cenzură «Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, a sărăcirii populației și de vânzare frauduloasă a averii statului», care a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat în ședință comună (...). Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 110 din Constituție, Guvernul al cărui mandat a încetat îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”, semnala acest aviz.
Secretarul general al MIPE a mai adăugat că prezentul proiect de act normativ „nu face parte din categoria actelor necesare pentru administrarea treburilor publice, care pot fi adoptate de către Guvernul al cărui mandat a încetat, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern”.
Afacerea poate îmbrăca și nuanțe de natură penală
Cu toate acestea, Ordonanța a fost refăcută și readoptată, dar antedatată cu 4 mai 2026, fiind semnată de către Ilie Bolojan, în calitate de prim-ministru, de către Sorin Dumitru Elizei, în calitate de secretar de stat în Ministerul Energiei, de către Radu Miruță, în calitate de vicepremier și de ministru al Apărării Naționale, de către Cătălin Predoiu, în calitate de vicepremier și de ministru al Afacerilor Interne, de către Irineu Darău, în calitate de ministru al Economiei, de către Dragoș Pîslaru, în calitate de ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, de către Alexandru Nazare, în calitate de ministru al Finanțelor și, de către Mihai Jurca, în calitate de șef al Cancelariei Prim-Ministrului.
Unii juriști consultați de „Jurnalul” susțin că fapta de a emite această ordonanță, în condițiile descrise mai sus, ar putea constitui elementele infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de articolul 297 alineat 1 Cod penal, conform căruia „fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu îndeplinește un act sau îndeplinește în mod defectuos și, prin aceasta, cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și cu interzicerea exercitării dreptului de a mai ocupa o funcție publică”.
Parchetul nu poate ancheta penal membrii Guvernului pentru oportunitatea adoptării unei ordonanțe de urgență sau a unui proiect de lege, deoarece există deja o decizie a CCR în acest sens. Însă parchetul poate investiga infracțiuni de serviciu, chiar și atunci când acestea sunt săvârșite de membrii Guvernului, dacă emit acte cu încălcarea legii.
Al treilea document: Guvernul demis nu poate nici măcar să promoveze o lege de aprobare a OUG
Nu în ultimul rând, al treilea document oficial care atrage atenția Executivului că nu poate acționa ca un Guvern cu puteri depline vine tot de la Consiliul Legislativ, și tot în data de 5 mai 2026.
Concret, instituția avizatoare a fost solicitată, de către Executiv, să avizeze un proiect de lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe în domeniul legilor organice. Proiectul a fost înregistrat la data de 4 mai 2026, însă, la 5 mai 2026, a primit aviz negativ.
În acest al treilea document se reiterează faptul că, anterior emiterii avizului, la 5 mai 2026, Parlamentul a retras încrederea Guvernului, astfel încât, interimar fiind, nu mai poate promova nici proiecte de lege.
Iar detaliul este mai mult decât important. Ordonanța de Urgență pe SAFE, adoptată ilegal, nu poate merge mai departe și pentru că Guvernul nu mai poate promova nici măcar proiectul de lege de aprobare a OUG-ului, pe care să-l transmită la Parlament.