Prezent la conferința națională România Inteligentă „SCHIMBĂRILE CLIMATICE - Marile provocări, marile riscuri. Cât de pregătită este România?” organizată de Antena 3 CNN împreună cu Administrația Națională de Meteorologie (ANM), a subliniat că România are zeci de hectare de teren agricol slab productiv în zona de sud. O suprafață foarte mare se găsește în Oltenia, unde fenomenul deșertificării devine tot mai pregnant. Răspunzând unei întrebări adresate de cotidianul Jurnalul referitoare la suprafața devenită deșert în Oltenia, ministrul Mircea Fechet a spus că anual pierdem în această regiune circa 1.000 de hectare de teren agricol. Având în vedere că acest fenomen a apărut în urmă cu circa 30 de ani și s-a accentuat, ne putem imagina dimensiunea dezastrului.
Se pregătește intervenția statului
Ca o noutate, ministrul Mediului a spus că Executivul pregătește schimbarea legislației. Practic, actul normativ elaborat prevede preluarea terenului degradat de la Administrația Domeniului Statului (ADS) și predarea lor către Regia Națională a Pădurilor (Romsilva), aceasta urmând să se ocupe de lucrările de împădurire. „Este soluția pe care o pregătim. Am făcut o ordonanță de urgență și sper ca în această toamnă să fie adoptată de Guvern”, a spus ministrul Fechet.
Ce prevede PNRR
În PNRR sunt incluse cheltuielile pentru întocmirea proiectelor, săparea gropilor, plantarea puieţilor, tratamentele şi îngrijirea lor pentru o perioadă de şase ani, dar şi o primă anuală de compensare a pierderilor din venitul agricol de 190 de euro pe hectar timp de 12 ani. La aceasta se adaugă şi o primă de sechestrare a carbonului în sol timp de 20 de ani, în valoare de 456 de euro la hectar. Campania de împădurire are alocate peste 400 de milioane de euro prin PNRR și ea trebuie încheiată până la sfârșitul anului 2026.
România are în pregătire o nouă strategie națională privind prevenirea și combaterea deșertificării și degradării terenurilor, după ce actuala strategia a rata-o cu brio. La această oră, circa o jumătate de milion de hectare sunt afectate de aceste fenomene. La nivel naţional nu există un inventar concret şi actual al suprafeţelor afectate de deşertificare, întrucât există mai multe ministere care se ocupă de această categorie de terenuri, însă la nivelul Ministerului Mediului există un program de urmărire a ceea ce se întâmplă cu refacerea, ameliorarea terenurilor supuse deşertificării.
Curtea de Conturi arată cu degetul
Ministerul Agriculturii nu a implementat în ultimii 20 de ani „Strategia naţională pentru combaterea deşertificării” şi nici nu a elaborat şi implementat o strategie naţională care să cuprindă întregul sistem de amenajări de irigaţii, desecare-drenaj şi combatere a eroziunii solului, în scopul prevenirii şi înlăturării acţiunii factorilor de risc, arată inspectorii Curţii de Conturi într-un raport de audit al performanţei cu tema „Prevenirea şi combaterea efectelor schimbărilor climatice în agricultura românească”, publicat în iulie 2023. De asemenea, echipa de audit constata că la nivelul sectorului agricultură şi dezvoltare rurală nu a fost implementată o strategie naţională unitară. „MADR este responsabil cu politicile din domeniul agriculturii, având un rol-cheie în politicile şi măsurile specifice sectorului, precum şi în cele asociate schimbărilor climatice, iar absenţa unei strategii unitare afectează coerenţa politicilor şi a măsurilor în domeniu. (...) În ultimii 20 de ani, Strategia naţională pentru combaterea deşertificării, degradării terenurilor a fost implementată într-o măsură redusă, cauzată în principal de neaprobarea Programului de punere în aplicare a Strategiei, a lipsei instrumentelor de implementare, a slabei capacităţi de cooperare intersectorială, cât şi a neconcordanţelor dintre programele propuse cu planurile comunităţilor locale”, arătau inspectorii Curții de Conturi.