Adoptată în 2010 și modificată de mai multe ori, legislația nu a fost funcțională niciodată, iar toate proiectele propuse în această formulă de finanțare de-a lungul anilor au eșuat. După ce în 2024 Guvernul a mai modificat odată legea, acum el vine cu o serie de ghiduri și norme pentru a creiona un cadru legislativ mult mai adaptat la nevoile României.
Percepția investitorilor privind Legea parteneriatului public-privat nu a fost una pozitivă, ei considerând că nu există un cadru legislativ predictibil, recuperarea investițiilor nu este bine reglementată, iar statul putea denunța unilateral contractul pentru diverse cauze. În aceste condiții, proiectele PPP au devenit prea riscante și prea complicate pentru investitorii privați, atrăgea atenția o analiză realizată de compania Deloitte. Pentru a rezolva toate aceste probleme legislative, Executivul a apelat anul trecut la experții Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Ghiduri și metodologii clare
Pentru a elimina aceste bariere, acum au intrat în vigoare norme noi pentru pregătirea proiectelor PPP, ele fiind incluse în ghidurile și metodologiile elaborate în conformitate cu bunele practici internaționale. Acestea prevăd clauze standard în contractele de parteneriat public-privat, evaluarea eficienței economice, a riscurilor și a suportabilității, procesele de pregătire și de achiziție aferente PPP-urilor. Două puncte importante în alegerea și pregătirea acestor proiecte vor fi pe viitor datoria publică și deficitul bugetar. Ministerul Finanțelor, prin structura sa de specialitate, Unitatea de management al investițiilor publice, va organiza sesiuni de cursuri de minimum două ori pe an în vederea prezentării/promovării ghidurilor și metodologiilor aprobate, având obligația de a anunța pe site-ul instituției perioada și modalitatea de organizare a acestor cursuri.
În Ghidul privind Contractul de Parteneriat Public-Privat sunt prezentate orientări și comentarii cu privire la principalele clauze contractuale care se preconizează că vor fi cuprinse în contractele de PPP din România.
Cum vor fi selectate proiectele
După noile norme, pentru ca un contract să se califice drept PPP, trebuie îndeplinite următoarele condiții cumulative:
* Proiectul trebuie să fie finanțat în principal sau exclusiv din fonduri private (finanțarea obținută din fonduri private fiind esențială pentru a se asigura că Societatea de Proiect este expusă din punct de vedere financiar și, prin urmare, motivată să performeze); Participarea Partenerului Public la finanțarea proiectului are un impact asupra tratamentului statistic al contractului de PPP;
* Peste 50% din veniturile obținute de Societatea de Proiect din utilizarea bunului (bunurilor) sau din operarea serviciului public trebuie să provină din plățile efectuate de Partenerul Public/de alte entități publice.
Atribuirea contractelor de PPP
Contractele de PPP trebuie atribuite în conformitate cu dispozițiile legilor aplicabile achizițiilor publice, achizițiilor sectoriale sau concesiunilor de lucrări și servicii. În consecință, dacă o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică este transferată Societății de Proiect, contractul de PPP trebuie atribuit în conformitate cu regulile aplicabile concesiunilor de lucrări și de servicii. Dacă o parte semnificativă a riscului de operare de natură economică nu este transferată Societății de Proiect, contractul de PPP trebuie atribuit în conformitate cu regulile aplicabile achizițiilor publice/sectoriale. În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotărâre de Guvern.
Guvernul a uitat de fondul special pentru finanțarea PPP-urilor
Ultima modificare a Legii PPP, făcută anul trecut, a adus și ea o serie de modificări importante. Una dintre ele prevede constituirea, în termen de un an, a unui Fond special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat care se încadrează în categoria proiectelor strategice. Acest Fond special va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de legea specială de înființare a respectivului fond special. Deocamdată aceste lege nu a apărut, deși luna aceasta se împlinește termenul limită pentru constituirea fondului. Având în vedere constrângerile bugetare și necesitatea de a reduce deficitul, cel mai probabil că acest fond nu se va înființa în acest an.
Cota maximă de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor provenite din resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile nu putea depăși 25% din valoarea totală a investiției, dar în noua lege această barieră a fost eliminată. Un alt amendament adoptat prevede că finanțarea investițiilor care se realizează în cadrul contractelor de parteneriat public-privat se poate asigura și prin „emitere de obligațiuni corporative de către societatea de proiect în scopul implementării proiectului de parteneriat public-privat”.
Primele PPP-uri au apărut în 2010
În 2010, Guvernul Boc dădea publicității prima listă cu marile proiecte care urmau să se realizeze în PPP. Ea includea construcția a șase spitale de urgență, autostrăzi (Comarnic - Brașov, Sibiu – Pitești, Târgu Mureș - Iași - Ungheni), construcția Unităților 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, realizarea marii hidrocentrale Tarnița - Lăpuștești, amenajarea Canalului Siret - Bărăgan, finalizarea Canalului Dunăre - București etc. Aceste proiecte veneau în completarea investițiilor de la bugetul de stat sau a investițiilor din fonduri europene. La aproape 15 ani de la lansarea acelei liste, niciunul din proiectele înscrise nu era finalizat. Ideea construirii autostrăzii Comarnic - Brașov a fost reluată și de Guvernul Ponta, dar finalul a fost același, un eșec din cauza costurilor prea mari.
Dăncilă reia tema PPP-urilor
Nici Guvernul Dăncilă nu a evitat tema PPP, el lansând în 2018 pe piață o listă cu 21 de astfel de proiecte, valoarea lor fiind estimată la circa 20 de miliarde de euro. Printre proiectele anunțate atunci se numărau un aeroport în sudul Bucureștiului, canalul Siret-Bărăgan, două spitale regionale, o bancă de sânge, o fabrică de mijloace de transport electrice, o pârtie de schi în Făgăraș, precum și amenajarea pentru navigație a râurilor Argeș și Dâmbovița. Primul proiect scos la licitație atunci a fost realizarea unei clinici, dar procedura a fost anulată pentru „abateri grave de la legislație”. Guvernul Dăncilă a mutat aceste proiect în subordinea Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, care se transforma astfel într-un minister al marilor proiecte. Nici acest guvern nu a avut succes cu realizarea investițiilor în parteneriat public, acestea nedepășind stadiul de intenție.
În cazul proiectelor de interes local, acestea se aprobă de către Comisia de autorizare a contractelor de parteneriat public-privat la nivel local. Această comisie se va înființa ulterior prin Hotărâre de Guvern.
Legislația PPP, modificări în cascadă
Legea parteneriatului public-privat a fost adoptată în 2010 (Legea nr. 178/2010), iar la mai puțin de un an, ea suferea prima modificare (Ordonanța de Urgență nr. 39/2011). După câțiva ani de liniște legislativă, timp în care însă nu s-a mișcat niciun proiect, apărea Legea nr. 233/2016 privind parteneriatul public-privat, dar care nu s-a aplicat niciodată, pentru că nu au fost emise și normele de aplicare. Ulterior, în 2017 a apărut Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 104, prin care legea din 2016 suferea mari modificări. Anul 2018 venea cu un nou act normativ prin care a fost abrogată Legea 233/2016 și a fost instituit un nou cadru legal pentru promovarea și derularea parteneriatelor publice-private. În ianuarie 2024 legislația în domeniu a suferit noi modificări, când a intrat în vigoare Legea nr.7/2024 prin care a fost adoptată ordonanța de urgență a Guvernului 39/2018 privind parteneriatul public-privat. La câteva luni distanță, în aprilie, Guvernul lansa ideea ajustării legislației secundare cu ajutorul experților OECD.