Jurnalul.ro Special Bugetul statului, țepuit de angajații lui

Bugetul statului, țepuit de angajații lui

de Adrian Stoica    |   

Într-o perioadă în care Guvernul pregătește creșterea taxelor și impozitelor pentru a acoperi golurile bugetare, instituțiile statului și companiile sale demonstrează că risipesc banii.

Fie că nu urmăresc încasarea impozitelor la bugetul de stat și la cele locale, că nu asigură legalitatea achizițiilor publice, că nu urmăresc respectarea clauzelor contractuale din contractele de privatizare etc., toate prejudiciază încasările statului. În urma acțiunilor de audit realizate anul trecut de Curtea de Conturi au fost constatate abateri financiare (schimbarea destinației banilor, nerespectarea legislației etc.) în valoare de 53,4 miliarde de lei (38,3 miliarde în 2021), prejudicii de 1,75 de miliarde de lei (776,2 milioane în 2021) și au fost stabilite venituri suplimentare în sumă de 1,4 miliarde de lei (824,1 milioane în 2021). Evident, dezastrul în zona instituțiilor publice este mult mai mare, având în vedere că misiunile de audit realizate de inspectorii Curții acoperă totuși un număr mic de entități. 

 

Achizițiile publice, gaură de 2 mil. euro

 

În urma controalelor realizate anul trecut de Direcția de Control al Achizițiilor Publice (DCAP), a cărei activitate este axată pe controlul modului de utilizare a fondurilor publice alocate pentru finanțarea achizițiilor publice și sectoriale, au fost stabilite prejudicii de 10,5 milioane de lei (circa 2 mil. de euro) și au fost stabilite venituri suplimentare de 181.000. Per total, nu mai puțin de 2.000 de abateri financiar-contabile au fost stabilite de inspectorii Curții. Nerespectarea regulilor privind transparența, alegerea eronată a criteriilor de atribuire, nerespectarea termenelor de depunere a ofertelor, divizarea contractelor pentru evitarea unor proceduri etc. sunt numai câteva dintre abaterile constatate în timpul controalelor.

 

 

103 plângeri penale a formulat Curtea de Conturi în urma controalelor realizate anul trecut la instituțiile publice, după ce în 2021 fuseseră înaintate 100.

 

Amenzi și legislație neactualizate

 

Din cele 1.374 de produse alimentare din statele membre înregistrate în sistemele de calitate europene, doar 10 erau produse alimentare românești, la data efectuării auditului. Cea mai gravă problemă constatată în această zonă este lipsa strategiilor naționale în domeniul siguranței alimentare, al calității alimentelor și al celui fitosanitar. Absența acestor strategii afectează coerența politicilor și a măsurilor în domeniu, obiectivele naționale pe termen mediu și lung fiind inexistente, au reținut inspectorii. „Vulnerabilitățile în continuitatea și coerența decizională, rezultate din schimbările frecvente ale managementului superior al ANSVSA - niciun mandat al președintelui nu a fost exercitat integral - și succesiunea de acte normative prin care s-a modificat structura organizatorică a Autorității și a structurilor teritoriale” reprezintă o altă problemă identificată. În opinia inspectorilor, aceste dese schimbări sunt și o explicație a faptului că amenzile aplicate de ANSVSA și de ANPC nu descurajează încălcarea legii, mai ales că ele nu sunt proporționale cu gravitatea faptei, după ce nu au mai fost actualizate și nici armonizate cu regulamentele europene, arată raportul citat.

„Noțiunea de «abatere financiară» este foarte gravă. De exemplu, putem vorbim despre schimbarea destinației banilor prin plasarea lor în alte conturi decât în cele care trebui, despre mutarea lor succesivă în alte conturi și așa ajungem la deturnare de fonduri, iar în final se poate ajunge la spălare de bani și evaziune fiscală”.

 

Expert fiscal

 

Deși piața este invadată de produse alimentare neconforme, inspectorii Curții de Conturi reclamă lipsa clarității în reglementarea competențelor și responsabilităților între Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor în domeniul controlului oficial al alimentelor.

 

Ce spune Curtea despre ANAF

 

- Controalele Curții de Conturi care au vizat perioada 2017-2021 au arătat că în toate cazurile în care Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) a solicitat plata scrisorilor de garanție de la instituții financiare nebancare (IFN), ea nu a reușit recuperarea obligațiilor bugetare restante ale debitorilor în sumă de 290.509.000 de lei.

 

- Un contribuabil în cadrul procedurii de eșalonare la plată a obligațiilor fiscale a evitat sistematic plata obligațiilor fiscale prin utilizarea scrisorilor de garanție emise de instituții financiare nebancare, în condițiile în care aceste scrisori nu mai erau acceptate drept garanții începând cu data de 1 ianuarie 2021. Cuantumul obligațiilor fiscale neachitate a fost de 238.424.000 de lei, aferent perioadei 2018-2022.

 

- În ce privește verificările la Administrația Fiscală pentru Contribuabili Nerezidenți (AFCN), inspectorii Curții au constatat că în anul 2021 debite aferente contribuabililor nerezidenți în valoare de 989.000 lei nu au fost recuperate din țara de origine a contribuabililor, în condițiile în care executarea silită în România a fost încheiată.

Subiecte în articol: guvern taxe buget
TOP articole pe Jurnalul.ro:
Parteneri